Da, chiar aşa, fericiţi sunt cei care ajung la Godot Cafe, dacă la Godot tot nu se poate! Nu e o parafrază gratuită, făcută de dragul de a cita cunoscuta structură a fericirilor biblice. Nu e vorbaă goală, am constatat weekendul trecut. Pare uşor să ajungi în cafeneaua recent deschisă de lângă vestitul şi arhifrecventatul Club A, care una a fost şi alta a ajuns, dar nu e. Pare, dar nu e uşor să faci rost de un loc la un spectacol de teatru, de un fel sau altul, de aici. Fără rezervare, n-ai nicio şansă. Şi rezervarea trebuie făcută cu câteva zile înainte, căci altfel nici gând să pătrunzi în acest spaţiu şic în care se pare că isprăvile artistice au un nivel şi reuşesc să atragă lume bună.
Şi am fost la Cafe Godot şi mi-a plăcut… Mi-am făcut rezervare de marţi pentru vineri, am căpătat un loc la o masă de mai multe persoane, la care stăteau nişte fete fericite şi ele că au loc, probabil studente, fiinţe civilizate şi cosmopolite, cu maniere relaxant de occidentale, ca mai toată lumea pe care am văzut-o acolo în cele trei sferturi de ceas înainte de începerea spectacolului. Lume bună, zâmbitoare, într-un spaţiu ocidental, care, deşi nu tocmai precar ca dimensiuni, chiar era neîncăpător. Să te strecori printre scaune a fost o adevărată aventură, cum aventuroasă mi-a părut şi ideea de a-ţi ţine geanta, pe un scaun. „Nu se poate! Vă rog să le duceţi la garderobă, că scaunul e ocupat!” Doritori mulţi, aşadar. Printre ei, destui oameni de teatru, familiari cu locul şi parcă o idee mai destinşi decât de obicei. Lumea se simte bine la Cafe Godot sau cel puţin asta e, momentan, impresia mea. Din mai multe motive: locul este plăcut, amenajat cu gust, occidental, fără stridenţe şi fără kitsch, preţurile nu sunt amenzi şi o cafea, un cocktail sau un pahar de vin nu te lasă fără un sfanţ şi, pe deasupra, servirea e rapidă, chiar dacă e aglomerat de nu poţi să arunci un ac. Sau aşa e la spectacole şi la concerte. La Cafe Godot se fumează, poate chiar prea mult, valurile de fum sunt egale, ca intensitate, cu valurile de decibeli care învăluie salonul, cel puţin înainte de spectacol, proiectându-l într-o aură a micilor desfătări urbane, cu un vag iz de snobism, care are, şi el, farmecul lui şi fără de care nu prea se poate.
Înainte să înceapă – cu o întârziere de jumătate de oră, cum îi şade bine teatrului neconvenţional, îmi spunea prietenoasa colegă de masă, cunoscută ad-hoc – „Bullets over Lipscani”, o parodie antisnobism după Woody Allen, pe un scenariu sclipitor (al cărui autor nu e trecut, din nefericire, nicăieri), spectatorii au fost rugaţi de o voce simpatică înregistrată pe bandă să-şi închidă telefoanele mobile. Deh, obrazul subţire cu detalii se ţine. Dar merită.
Şi, într-adevăr, spre suprinderea mea, care ştiu că până şi în avion e greu să convingi omul de azi să-şi închidă preţiosul obiect de care-i depinde viaţa, la Godot Cafe s-au închis telefoanele. Sau, cine ştie, să fi fost o seară în care, preţ de aproape o oră, niciun spectator n-a primit niciun telefon? Şi a urmat un spectacol de un umor nebun, jucat cu plăcere şi privit cu plăcere, o parodie isteaţă, vioaie şi alunecoasă, care-şi trimite săgeţile cu vârful dulce otrăvit spre clişeele şi convenţiile din povestea cu detectivi, din intelectualismul găunos al necopţilor juni contemporani, din conformismul nonconformismului ş.a.m.d. În spectacolul regizat de Eugen Gyemant (oare regizorul o fi scris şi scenariul?) au jucat în vervă Dan Rădulescu, Cătălin Babliuc şi Smaranda Caragea, făcând un slalom plin de viaţă printre replici subtile şi vii, însă scrise pentru connaisseurs, pentru un public de elită înzestrat cu umor şi ceva luciditate. Celor care nu au auzit de nume ca Dostoievski, Hegel, Satre, Heidegger etc. le va fi greu să reziste, aşa că e de preferat să nu-şi piardă timpul şi să nu-l irosească nici pe-al altora. Publicul de vineri seara chiar asta arăta, umor şi luciditate, asigurând un feedback entuziast şi civilizat, savurând cheful de joc şi mai ales de joacă al celor trei actori. „Bullets over Lipscani” este o ca un joc de artificii spectaculos, care te înveseleşte şi-ţi ia ochii, fără să dureze mult. Are o ironie precisă, dar nu tranşantă, are forţa replicii ascuţite care nu se lasă pe tânjeală şi, de asemenea, forţa unui joc care nu se ia în serios. Cât despre cei care nu gustă parodia prin intertext, nu pentru ei este spectacolul. Aşa cum Godot Cafe nu este pentru toţi. Ci pentru cei care vor reveni.
Print
Am fost la Improvizati.Sa fie cumva alt public la genul asta?sa fie de vina preturile mari?(minim 10 lei o bere spre exemplu).
Eu notez doar ca mi se pare un loc cam plin de fitze,in care cu greu mi-am gasit loc(la propriu…trimitandu-ma la cea mai indepartata masa,intelegand ca totul e pe pile).Mi-ar fi placut sa fie oameni mai relaxati,nu neaparat un loc unde sa epateze.Mi-ar fi placut un loc ca Green Hours sau ca unele cafenele din Cluj unde se mai joaca teatru.Tinand cont ca e si club la subsol,automat acest loc atrage un anumit gen de spectatori.Pana la urma s-a vrut a fi profitabil,ca orice afacere de genul asta.
Sa am pardon amator. O bere pleaca de la 7 lei. Si eu am fost la improvizati dar am fost si la teatru si publicul este cu totul altul.
Ce a inceput ca o locatie underground s-a transformat intr-un stabiliment plin de fitze si fum de tigara. Daca acum 3 ani preturile erau mai ptr toate buzunarele, azi lacomia proprietarilor a ridicat pretul unui bilet si la 50 de lei, rivalizand cu teatrele “clasice”. Dar, e piata libera (cica), e cerere si oferta, probabil ca si daca ar costa 100 de lei biletul s-ar gasi destui snobi cu bani care sa umple locatia respectiva. Ca sa nu mai spun ca multe piese sunt slabutze. Din pacate si Green Hours care si el avea preturi “de criza” a urcat preturile, au vazut ca se poate… Cine castiga? Pai in primul rand actorii si proprietarii locatiilor astora. Si pierd din pacate, cei care ar vrea sa vada teatru, apreciaza teatrul, dar nu-si mai permit.
Pfiuuu ce articol laudativ, ce sală minunată cu actori extraordinari și niște piese jucate mai ceva ca la Balshoi! Înțeleg ca aceasta cafenea este pentru elite, fie ele și în devenire. Este totuși bună încercarea asta de a face dintr-un teatru soft, o minunăție culturală. Eu am văzut o piesă care mi-a adus aminte de trupa de teatru din liceu, parcă au fost mai buni o tură. Ce să mai zic?! Un teatru pentru noua burghezie.
pai ce merge cel mai bine cu o porție de scoici saint-jacques? un pahar de vin alb? un spectacol de teatru? niste risotto? cât timp ai telefonul închis, toate variante sunt corecte 🙂
Viata bate filmul, dar mai ales teatrul
Extrem de neplacuta experienta la Godot… bleah…Daca ai cumva bilete cumparate de pe mystage.ro, te poti trezi cand te duci la teatru ca biletele tale nu mai sunt valabile pentru ca s-au mai vandut o data locurile la intrare si, desi ai bilete, ti se spune ca ti-ai pierdut ‘rezervarea’ pentru ca nu ai venit cu minim 15 minute inainte. Desi tu nu ai facut ‘rezervare’, tu ai cumparat bilete. Si domnisoara acra de la intrare iti spune cinic sa nu fii nervos… ca e vina ta ca tu, client fraier si platitor, n-ai venit suficient de devreme. Ai venit doar cu 5 minute inainte de ora de incepere a spectacolului scrisa pe bilet. Si n-ai citit nici pe site ca poti sa-ti pierzi rezervarea… Si degeaba ii explici ca tu nu ai facut rezervare, tu ai cumparat bilet… Mi-e sila de voi si de lacomia voastra, Godot Cafe Teatru.
Am primit si raspund de la MyStage la intrebarile mele despre cum e posibil sa mi se spuna ca imi pierd rezervarea daca nu ajung cu minim 15 minute inainte de inceperea spectacolului, eu neavand rezervare ci bilete cumparate. Godot nu se oboseste sa raspunda. Dar raspunsul mystage e fabulos:
“Mesajul ‘Accesul in sala de spectacol se va face in ordinea achizitiei biletelor online, cu maxim 15 minute inainte de inceperea spectacolului.’ este afisat in repetate randuri in procesul de achizitionare al biletelor. Decizia de a interzice intrarea in sala de spectacol cu mai putin de 15 minute inainte de ora inceperii spectacolului apartine organizatorului si, asa cum am precizat, acest mesaj apare in procesul de achizitie.”
Si e scris apasat si cu bold in raspuns ca accesul se face cu MAXIM 15 minute inainte de inceperea spectacolului. Si are dreptate, asa scrie pe site. Doar ca accesul cu MAXIM 15 minute inainte inseamna cu 15 minute sau mai putin. Deci argumentul contrazice, ba chiar isi bate joc pur si simplu, de logica elementara.
Biletele pot fi cumpărate inainte doar online? Iar daca nu cumperi online faci rezervare sau cum? Nu poti achiziționa bilet fizic?