„Rondelul rozelor ce mor” de Alexandru Macedonski

E vremea rozelor ce mor,

Mor în grădini, și mor și-n mine –

Ș-au fost atât de viață pline,

Și azi se sting așa ușor.

 

În tot, se simte un fior,

O jale e în orișicine.

E vremea rozelor ce mor –

Mor în grădini, și mor și-n mine.

 

Pe sub amurgu-ntristător,

Curg vălmășaguri de suspine,

Și-n marea noapte care vine,

Duioase-și pleacă fruntea lor… –

E vremea rozelor ce mor.

Print

Adaugă un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi făcută în niciun fel publică fără acordul sau cererea dumneavoastră explicită.