Am citit săptămâna trecută pe o platformă numită Scena 9 o primă parte a unui op mai amplu (continuă și săptămâna aceasta) care aspiră la condiția de sinteză a stagiunii teatrale abia încheiate. Este semnat de o consoră (iată, nu mai spun criticiță ca nu cumva iar să sară în sus de revoltă cine știe [...] Citește în continuare
dramaturgia contemporana
George Motoi Mă tot întreb ce ne-am fi făcut, după Revolutie, mai ales noi, cei din teatrele naționale, dacă nu aveam măcar rezerva de aur a dramaturgiei interbelice, extrem de actuală și azi ? După ’89 am tot sperat că ne vom întoarce la acea perioada, poate cea mai prosperă din istoria României. Eliberându-ne, după [...] Citește în continuare