Mi-au plăcut întrebările din viaţa lui. Întrebarea pe care i-a pus-o Olga Knipper: „Antoşa, ce e viaţa?" Şi el a răspuns: „Viaţa e un morcov". Stăteam pe fotoliul de lângă bucătărie, auzeam cuţitul pe tocător şi mi se părea că asta este, de fapt, lumea pe care el ne-o deschide: noul secol. [...] Citește în continuare
A montat un singur text al lui Cehov, la Teatrul Naţional din Budapesta. O „Livada de vişini” care a rămas în istoria teatrului din Ungaria. Despre acel spectacol şi despre lumea şi personajele lui Cehov, ne-a povestit regizorul Victor Ioan Frunză… [...] Citește în continuare
A realizat o singură dată decorul pentru un spectacol pe un text de Cehov, „Livada de vişini” de la Teatrul Naţional din Budapesta, în regia lui Victor Ioan Frunză. Despre lumea pe care a creat-o pe scenă şi despre Anton Pavlovici, am stat de vorbă cu scenografa Adriana Grand. [...] Citește în continuare
Carmen Stanciu este teatrolog şi vicepreşedinte al secţiei române a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru. O mărturisire: Nu se simte acasă în lumea lui Cehov… [...] Citește în continuare
E ca un ghimpe faptul că ştiu peste 50 de ani din tot ce-am creat rămân, din păcate, doar unele consemnări răutăcioase.... Din păcate, noi, creatorii, am ajuns astăzi în situaţia de a ne apăra opera, de cei care o fixează strâmb şi deformat. [...] Citește în continuare
Cum este „Hamlet"-ul lui Laszlo Bocsardi? Poate puţin poetic, poate puţin politic, cu siguranţă puţin filosofic. Ca un cristal pe care-l răsuceşti, apoi îl scapi din mână, se sparge în zeci de cioburi, la fel de preţioase, reci, tăioase, sclipitoare. Dar fiecare ciob reflectă lumea lui... [...] Citește în continuare
În numărul trecut, revista „Yorick” sau, mai exact, bufonul Yorick a ales pentru rubrica dedicată criticii şi criticilor de teatru un subiect care nu-l putea lăsa indiferent. Schimbul de idei dintre Cristina Modreanu şi Mircea Morariu. Rubrica s-a dorit dintru început un pamflet, un joc sau cum doriţi să-i spuneţi. Căci orice cuvânt scris şi [...] Citește în continuare
Un spectacol-atelier, realizat de Cătălina Buzoianu cu masteranzii de la secţia de actorie a UNATC Bucureşti, împreună cu profesorii lor – Mirela Gorea şi Marius Gâlea – şi colaboratorii catedrei UNESCO a Institutului Internaţional de Teatru. „Rinocerii” lui Ionesco, născut din patru experimente diferite realizate anul trecut, cu distribuţii diferite din România şi din străinătate, [...] Citește în continuare
He’s colossal when you see him on stage, among the children, he’s the Magician who charms the whole universe with only a word. He’s delicate and frail when he portrays Lear’s sad court jester… and then King Lear himself. He’s powerful and seductive in Petruchio, he’s Rica Venturiano and nothing more, he’s tormented by Raskolnikov, [...] Citește în continuare
At the beginning of January, theaters don’t usually have new performances. So, what I would like to talk to you about is not a new performance but a story that is as hot as a freshly baked loaf and which started twenty years ago. [...] Citește în continuare
Cred că şi asta, că ne luăm foarte tare în serios, dăunează teatrului românesc. E comic. Ne amuzăm, ne jucăm, noi ne jucăm şi de-a teatrul, şi de-a viaţa şi de-a tot. Care e marele pariu? Marele pariu e să trăieşti frumos şi să fii fericit, dacă poţi. [...] Citește în continuare
Să spunem că montarea de la Sala Mare a Teatrului de Comedie are două atuuri. Un text care-i permite regizorului să se joace cu multele, infinitele sensuri ale înstrăinărilor lumii noastre şi patru actori care îl susţin aproape fără greşeală: Marius Florea Vizante, Sandu Pop, Mihaela Măcelaru şi Şerban Georgevici. [...] Citește în continuare
„Ce-mi place: bunul-simţ. Să beau apă în dimineţile cu soare la fereastră. (…) Mozart. Să râd. Să mă uit la cer. Să spăl vase. Să dorm. Orice animal şi orice floare. Când oamenii zâmbesc. Mirosul de vopsea şi de detergent. Copiii. Casele, obiectele vechi. (…) Să fiu protejată şi să protejez. Dragostea. Zborul. Să dau [...] Citește în continuare
In one of the past issues of the magazine, I was talking about the first of the bilingual albums – English and Romanian – published at the end of 2008 by the Romanian Cultural Institute, which follows, through photos, the steps Andrei Serban has taken in theatre and in opera. [...] Citește în continuare
