Ce ar putea să prindă mai bine în România zilelor noastre decât un spectacol despre corupţie, pe textele lui Suhovo-Kobîlin, cu doza potrivită de umor şi gust amar şi cu o distribuţie care-i include pe George Ivaşcu, Doru Ana, Radu Gabriel, Dan Aştilean... [...] Citește în continuare
Dacă aţi văzut „Pescăruşul” Cătălinei Buzoianu de la Teatrul Mic din Bucureşti, o să vă amintiţi una dintre cele mai fermecătoare Maşa care au avut curajul să urce vreodată în scenă. Dacă s-a întâmplat să descoperiţi vreuna dintre multele montări pentru televiziune, dintre care, vă reamintesc doar rolurile Miranda din „Don Juan sau dragostea pentru [...] Citește în continuare
„M-am născut în anul 1707, la Veneţia, într-o casă mare şi frumoasă, aşezată între podul Namboli şi podul Donna-Onesta, în colţul străzii Ca cent’anni din parohia San Toma.” Au trecut mai bine de 200 de ani de când Carlo Goldoni îşi începea cu această frază „Memoriile” publicate la Paris, după ce reuşise să schimbe aproape [...] Citește în continuare
Prin ferestrele de deasupra intră o rază de lumină. Pereţi cenuşii, nesfârşiţi şi neterminaţi, un interior ca o biserică veche uitată netencuită, în care se adăpostesc printre munţi de cenuşă două pubele de gunoi uriaşe... [...] Citește în continuare
În acest număr, FNT 2009, aşa cum s-a văzut el din interior... Actriţa Mariana Mihuţ, regizoul Felix Alexa, actorul Florin Coşuleţ şi teatrologul Carmen Stanciu, vicepreşedinte al secţiei române a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru ne-au răspuns la întrebări. [...] Citește în continuare
Şi dacă taina îngerilor e cea pe care o descoperă Valentin Nicolau – „Dragostea dintre doi oameni e consecinţa iubirii îngerilor lor păzitori.” – atunci, întreaga istorie a lumii se citeşte altfel… Antologia publicată de curând la Editura Nemira este o invitaţie la (re)citire, la (re)descoperire, a unuia dintre cei mai jucaţi dramaturgi contemporani, ale [...] Citește în continuare
Este membru al Uniunii Scriitorilor din Franţa şi Societar de Onoare al Teatrului Naţional din Bucureşti. În 2004, francezii i-au oferit titlul de Ofiţer al Ordinului Naţional al legiunii de Onoare, pentru activitatea desfăşurată în spaţiul francofon. A traversat mai mult de jumătate de secol de istorie a teatrului jucând şi montând în spectacole pe [...] Citește în continuare
Spectacolele invitate în această ediţie, poate mai mult ca oricând, ar putea fi punctul de plecare pentru o discuţie ce nu s-ar sfârşi prea curând sau mai degrabă pentru o întrebare pe care fiecare artist ar trebui să şi-o adreseze la un moment dat: Pentru cine creez eu? [...] Citește în continuare
Imaginaţi-vă un atelier de fotografie din alt secol. Imaginaţi-vă apoi o poveste de dragoste care începe într-un parc întunecat din Budapesta, la lumină de lanternă, continuă undeva, pe lumea cealaltă, şi se sfârşeşte undeva, în lumea asta. [...] Citește în continuare
Este actriţă la Teatrul Naţional din Bucureşti şi face parte din compania de teatru a lui Dan Puric. A jucat pe mari scene al lumii, în spectacolele puse în scenă de Dan Puric, iar la Naţionalul bucureştean o puteţi întâlni în opt montări. Este Ileana Olteanu. [...] Citește în continuare
Să inventeze o maşină cu care să călătorească în spaţiu şi timp e un vis dintotdeauna al omului de pretutindeni. Să străbată secolele şi să se aşeze la masă cu regi şi regine, să treacă prin atelierele meşterilor altor epoci, să intre în sălile de bal, unde, la lumina lumânărilor, străluceau costume somptuoase şi se [...] Citește în continuare
Cât şi ce a murit din sufletul prinţesei lui Carlo Gozzi în montarea lui Zholdak şi cât de mult a reinventat-o sau a făcut-o el să se reinventeze în lumea primului deceniu al mileniului III e un răspuns care, poate, nu trebuie căutat… [...] Citește în continuare
Patru întrebări, patru intervievaţi pentru acest prim număr. Am ales doi actori, Maia Morgenstern şi Marius Manole, un regizor, Victor Ioan Frunză, şi un scenograf, Adriana Grand. Primii trei au răspuns "în cuvinte". Adriana Grand a preferat să răspundă "în imagini". [...] Citește în continuare
Când cortina se ridică din spatele ei se iţesc acorduri din tulburata Simfonie 1 a lui Mahler, iar bătrânul Firs, lacheul cu chip de călugăr rătăcit printre oameni, aşază hainele şi le curăţă de praf, singur în scenă, el şi muzica. [...] Citește în continuare
