Vă propunem o rubrică nouă: o poezie pe săptămână spre recitare sau recitire… [...] Citește în continuare
Special
special teatru
Mic fiind, la Buzău, am descoperit la librăria din colţ un volum tare frumos cu piesele lui Cehov. Nu aveam bani să-l cumpăr şi librarul mi l-a împrumutat. Fiind foarte mândru de caligrafia lizibilă a bunicului meu l-am rugat să-mi copieze "Pescăruşul"... [...] Citește în continuare
Aş sta într-un colţ să mă uit la el. Ca la un animal superb şi ciudat. Asta mi se pare a fi Cehov. Un animal ciudat. De o sensibilitate fabuloasă şi de un cinism al emoţiei excepţional. Inteligenţa emoţională la superlativ. [...] Citește în continuare
Lumea lui Cehov este o livadă de vişini înfloriţi în care stau tolăniţi doi mujici ce-şi ascut liniştiţi fierăstraiele... [...] Citește în continuare
Pentru mine lumea lui Cehov arată cam aşa: oameni: femei, bărbaţi, copii; furtună; zâmbet; drumuri; muzica de peste lac; ceai; vioara; icoana; boala; a trecut un înger; amintire; teatru; pian... [...] Citește în continuare
Mi-au plăcut întrebările din viaţa lui. Întrebarea pe care i-a pus-o Olga Knipper: „Antoşa, ce e viaţa?" Şi el a răspuns: „Viaţa e un morcov". Stăteam pe fotoliul de lângă bucătărie, auzeam cuţitul pe tocător şi mi se părea că asta este, de fapt, lumea pe care el ne-o deschide: noul secol. [...] Citește în continuare
Un teatru din Hamburg, pe nume “Thalia”, de altfel una dintre cele mai importante instituţii de profil din Germania, a lansat o oferta cel puţin interesantă pentru reprezentaţia din 4 februarie cu spectacolul „Nathan Înţeleptul, după Gotthold Ephraim Lessing. Spectatorii au posibilitatea să îşi rezerve un loc la preţul ales de ei înşişi, conform AFP. [...] Citește în continuare
E ca un ghimpe faptul că ştiu peste 50 de ani din tot ce-am creat rămân, din păcate, doar unele consemnări răutăcioase.... Din păcate, noi, creatorii, am ajuns astăzi în situaţia de a ne apăra opera, de cei care o fixează strâmb şi deformat. [...] Citește în continuare
Dacă teatrul este adevăr şi dacă cei care sunt prinşi în lumea lui ne acceptă, noi îi provocăm să răspundă şi le aşezăm în faţă... „Chestionarul lui Proust". Astăzi, scenografa Adriana Grand... [...] Citește în continuare
Ca pe un film poliţist de box office, aşa am urmărit "Rinocerii" la Teatrul de Comedie. 100 de minute am stat cu sufletul la gură, aşteptând să văd până unde poate ajunge imaginaţia scenică a acestei fabuloase artiste al cărei nume este Cătălina Buzoianu. [...] Citește în continuare
Cum este „Hamlet"-ul lui Laszlo Bocsardi? Poate puţin poetic, poate puţin politic, cu siguranţă puţin filosofic. Ca un cristal pe care-l răsuceşti, apoi îl scapi din mână, se sparge în zeci de cioburi, la fel de preţioase, reci, tăioase, sclipitoare. Dar fiecare ciob reflectă lumea lui... [...] Citește în continuare
Spectacolul lui Laszo Bocsardi îmi pare un gest de curaj. Rod al unei interpretări regizorale care pune accent pe spaţiile albe ale textului, acest spectacol, demn de toată invidia regizorilor care se mai încumetă să monteze Shakespeare, este o variaţiune rafinată pe o temă de necuprins pentru muritorul de rând. [...] Citește în continuare
Uite că mi-a reuşit giumbuşlucul! Oi fi eu de vârstă matusalemică, dar din când în când mă amuz pe cinste. E semn bun: înseamnă că nu m-am acrit de tot! Văzând eu că opiniunea pe care mi-am exprimat-o data trecută a stârnit o reacţie de genul „unde dai şi unde crapă” – şi că uneori [...] Citește în continuare
Ioana Sileanu Vineri am luat parte la ultima dintre cele patru repetitii generale deschise publicului, intr-o buna traditie de-a lui Andrei Serban. Spectacolul – o provocare: intruparea unuia dintre filmele cult ale uriasului Ingmar Bergman, ” Strigate si soapte”. [...] Citește în continuare
