Prințesa mea e o femeie oarecare, Are sânii căzuți și fundul cam mare, Îmi spune „ești leneș, nimic nu te interesează”, Îmi zice „se vede că nu îți pasă, Nu-ți pasă”. Eu îi cânt într-o limbă pe loc inventată, O mângâi pe gât și-i spun că e minunată, Ea îmi zice „lasă-mă, lasă-mă, mai [...] Citește în continuare
Poezia de luni
visul apă a singurătății șoptește iluzia depărtării îmi spun vagabond mă îmbrac în negru – doliu după mine însumi și ca un tâlhar al vieții în gând încerc să mă aud sunt al meu! [...] Citește în continuare
Da, te-aș iubi cum mă iubești și tu. Inim-ar spune da, cugetul nu. Te-ai așteptat vâltoarea să mă ia Și să mă ardă în dogoarea ta. De unde te-ai ivit să mă-mpresori Cu-atâtea stele și cu-atâți fiori ? Nu ți-ai dat seama, și de-abia Vedeam și eu că ai putea Să fii copila mea. Simțirea [...] Citește în continuare
Unii te văd numai pe tine Alții mă văd numai pe mine, Ne suprapunem atât de perfect Încât nimeni nu ne poate zări deodată Și nimeni nu îndrăznește să locuiască pe muchia De unde putem fi văzuți amândoi. Tu vezi numai luna, Eu văd numai soarele, Tu duci dorul soarelui, Eu duc dorul lunii, Stăm [...] Citește în continuare
Cum să mă-nfăţişez mai bun iubirii? Tată şi frate-ntâi, apoi bărbat? Să ştiu că drumul l-am bătut curat, Cum să mă-nfăţişez mai bun iubirii? Cum să-i arăt că dorul meu de ea l-am primenit ca pe un prunc în scaldă? Că pâinea vrerii mele este caldă? Că singur am gustat întâi din ea În faţa [...] Citește în continuare
Există-ndrăgostiți fericiți care rămân împreună, și-al căror sărut proaspăt sună… Auziți… auziți… Există perechi fără moarte, în mișcare mereie, cu-o formă a inimii, poate aparte, semănând a metaforă, semănând a idee. Aceștia rămân împreună în sărut, ca-ntr-o dulce furtună. Auziți! Auziți! Auziți! Există-ndrăgostiți fericiți! [...] Citește în continuare
E vremea rozelor ce mor, Mor în grădini, și mor și-n mine – Ș-au fost atât de viață pline, Și azi se sting așa ușor. În tot, se simte un fior, O jale e în orișicine. E vremea rozelor ce mor – Mor în grădini, și mor și-n mine. Pe sub amurgu-ntristător, Curg [...] Citește în continuare
Prima poruncă: Să aștepți oricât. A doua poruncă: Să aștepți orice. A treia poruncă: Să nu-ți amintești, în schimb, orice. Nu sunt bune decât amintirile care te ajută să trăiești în prezent. A patra poruncă: Să nu numeri zilele. A cincea poruncă: Să nu uiți că orice așteptare e provizorie, chiar dacă durează toată viața. [...] Citește în continuare
O, biet actor O, biet artist Rolurile mor Viața e un teatru trist. Actorul a ieșit în stradă, Să-și cumpere ceva salam, Era în haine de paradă, Ca Voievod peste un neam. Printre mașini, printre tramvaie Actorul se grăbea firesc Urma sa vină-un nor de ploaie Perucile se dezlipesc. Și când s-a [...] Citește în continuare
prieteno, dormi liniştită cu capul pe perna mea iar eu voi sta să mă uit la tine ne-am jucat mult timp unul cu altul sticla de vodcă e la jumătate iar noaptea e-n toi ţigări mai ai doar vreo două ce a fost cu tine haios şi ce a fost sexual şi discuţiile deştepte şi [...] Citește în continuare
Ce bine ca toate aceste cărți Au fost scrise! Nu trebuie să le mai scriu eu S-o iau de la capăt, Să-mi frământ mintea. Mă uit la fiecare titlu – Vârându-mi nasul și silabisind, Și, cu fiecare tom, Parcă mi se ia o piatră de pe inimă. Mă apăsau toate aceste lumi de [...] Citește în continuare
Eu am mizat pe poeme. Am mizat pe cărţi savante deştepte am mizat pe zeci de alte prostii din hârtie. Zadarnic. Eu am vrut să am un copil. Şi niciun bărbat nu şi-a lăsat vie sămânţa rod să crească în mine Am mizat pe iubire. Niciun bărbat nu m-a vrut pe mine femeie (poate soră [...] Citește în continuare
Dacă simt că te grăbești și asta prin puținul aer care-l respirăm, îmi declini culoarea-n pasta umbrei atârnând de ram. Și mă las în neîncrederi ondulat și mult suit precum verdele în iederi suspinânde spre zenit. Ca și cum aș merge peste clar albastrul înnorat al privirilor celeste și cu capul îngropat ținând ochiul [...] Citește în continuare
Fără tine mi-e frig N-am înțeles niciodată Cum simte aerul Că ai plecat. Universul se strânge Ca o minge plesnită Și-și lasă pe mine zdrențele reci. Câinele negru Cu burta întinsă duios pe zăpadă Se scoală și se îndepărtează Privindu-mă în ochi, Refuzând să-și spună numele. Începe să fulguie. Mă ustura pielea Pe locul [...] Citește în continuare
