Suntem liberi. Atât de liberi încât ne construim singuri graniţe, fizice şi mentale, şi garduri şi ţarcuri şi cutii din ce în ce mai mici, în care să ne îndesăm frica de ceea ce am putea face cu libertatea asumată. Pe lângă cutumele sociale şi comportamentale reunite sub numele de civilizaţie ale cărei limite şi [...] Citește în continuare
scena
Sunt spectacole de teatru de la care pleci cu un colț de decor întipărit pe retină și care abia după mult timp se diluează, își pierde conturul și în câteva ore, zile, luni îl uiți. Sau poate niciodată, așa cum se întâmplă cu imaginile marcante care ne obsedează, care ni s-au infiltrat atât de adânc [...] Citește în continuare
Cum mai arată teatrul azi? E înalt, e scund, e slab, e gras? Frumos sau urât, asta e o chestiune de gust. Dar aşa ca tipologie, cum e? Ce constituţie mai are? Astenic, atletic; e sănătos, e depresiv? Cum o mai duce? Cred că imaginea destul de fidelă este cea a unui hipster care undeva [...] Citește în continuare
Mergem la teatru. Stăm cuminţi în sală şi aplaudăm. Ne-a plăcut. De cele mai mult ori ne place. A fost un spectacol bun, concluzionăm satisfăcuţi. Şi actorul ăla… nemaipomenit. Dar de ce a fost bun? Ce îl face pe actorul ăla să fie bun? Sau ce l-a făcut pe actorul ăla care ştim noi că [...] Citește în continuare
Comedie, de așa ceva e nevoie, așa ceva vrea publicul. Comedie, comedie, comedie, repetă o mulțime de – horribile dictu! – factori de decizie din teatrul nostru obsedat de schimbare, schimbare care nu mai vine… Comedie, înainte de toate, deci! Și totuși, avem în continuare puține comedii reușite. Comedia e în depresie, scria recent o [...] Citește în continuare