Pentru textul românesc contemporan ar trebui să se aloce un buget, să fie scos din pivnițe și din cârciumi. Dacă vom române tot timpul în zona în care mergem pe minimalismul montării, nu ne mişcăm din același punct... „Aleluia“ este o propunere dramaturgică valoroasă, care are cel puțin două linii de fugă importante. E un [...] Citește în continuare
Numărul 180
Lenea e o artă la oamenii înzestrați cu neuroni, se știe. Dacă este o formă de meditație, cu atât mai bine. Elogiul ei fermecător și convingător l-a făcut, la noi, și Andrei Pleșu în Pitoresc și melancolie. Lenea ține de igienă și îi este necesară ca aerul artistului care nu vrea să se risipească, să [...] Citește în continuare
Mare mi-a fost bucuria în prima seară a Festivalului Undercloud, când am văzut că sala mare de la MȚR a fost arhiplină la un spectacol-lectură. „Mecanica inimii”, după Mathias Malzieu. Deși era zece noaptea, când publicul a început să intre în sală – cu o mică întârziere de o oră, acceptabilă (?) la un festival [...] Citește în continuare
Existenţa şi esenţa – cele două dimensiuni ale fiinţării; aceeaşi legitimitate în faţa „Dreptului întâiului născut”, într-o perpetuă înlănţuire, pe o spirală ascendentă. Esenţa generează existenţa pentru ca existând să poţi accede la esenţă şi în aceeaşi măsură reversul acestui parcurs are la fel multă pertinenţă. Poziţionarea individuală în raport cu această problematică vastă propusă [...] Citește în continuare
La sfârșitul piesei, un dans în jurul unui cadavru, un tango al morții, dincolo de care rămân valorile ucise, visele prăbușite și eșecul unei ideologii criminale. O mișcare spre neant, dinspre o viață sinonimă cu suferința și înstrăinarea. Sunt ultimele imagini din celebra piesă din 1965 a lui Slawomir Mrozek, polonezul revoltat care s-a stins [...] Citește în continuare
Superficialitatea care dăunează grav societății contemporane dintr-o nouă eră a individului reușește, din fericire, să ocolească destule personalități din lumea teatrului, unde emoția și impresia rămân suverane. Și totuși, un artist cu un profil deja bine conturat, mai exact un regizor care se strecoară printre mode în căutarea propriei voci, a publicat recent o carte [...] Citește în continuare
Să ne văităm, carevasăzică, doamnelor, domnișoarelor și domnilor. Să ne lamentăm la nesfârșit că nimic nu merge cum trebuie, că nimic nu mai e cum era, că totul se duce de râpă. Să luăm mina încercănată a artistului vesel-trist, care-și duce zilele într-o țară barbară, unde berea și ieșitul la bere sunt arta preferată a [...] Citește în continuare
Sezonul de toamnă e gata de start. Un septembrie festivalier stă să înceapă și pare dornic de schimbări. Artiștii din România vor altceva și o spun în gura mare de ani întregi. Vor acțiune, extravaganță, culoare, forme noi. Mai ales tinerii absolvenți, în căutarea consacrării, par gata de luptă. Vara se termină, să înceapă, așadar, [...] Citește în continuare
Deschide ferecata poartă, Kicsikém, Sunt acolo-ngrămădite Tristeţi de mult uitate, Vechituri şi gânduri părăsite, Toane reci pe lângă soartă. Rând pe rând am aruncat acolo, Ca într-un pod de casă, Atâtea lucruri care-au fost, Desperechiate, prăfuite de uitare, Zestre şi povară fără rost. În jilţul fericirilor trecute, Cu câlţii scoşi afară, Doarme somnoros [...] Citește în continuare
