Mie îmi place să lucrez cumva în tensiune, cred că repetiţiile extrem de relaxate, în care toată lumea e încântată de toată lumea şi toată lumea e automulţumită sunt foarte periculoase... [...] Citește în continuare
Interviu
Pentru faptul că plătesc cotizaţie de 20 de ani aş merita măcar să fiu invitat la Gala Premiilor UNITER. Măcar pentru asta. Sunt de neiertat. În 20 de ani am fost invitat de şase ori. [...] Citește în continuare
Viziunea mea porneşte de la ideea ca toate elementele spectacol să încerce să reflecteze paranoia lui Hamlet. Prinţul se transformă în paranoid fiindcă, pentru el, Claudius, care i-a ucis tatăl, este o ameninţare de moarte. [...] Citește în continuare
Pentru mine, e foarte important ca regizorul să fie îngăduitor şi înţelegător. Noi, actorii, suntem ca nişte căluţi de circ: ne place să fim aţâţaţi, nu biciuiţi. [...] Citește în continuare
Festivalul Shakespeare nu va putea aşeza (singur) vremurile la loc. El poate însă să ne facă să ne simţim (şi) mai responsabili, ca să nu spun mai puţin indiferenţi. [...] Citește în continuare
Simt că practic o meserie subapreciată (nu mă refer la bani) în raport cu volumul de muncă depus şi, mai ales, natura efortului, dar nu am dezamăgiri în acest sens. Dezamăgit sunt doar atunci când lucrurile nu îmi ies aşa cum mi-aş dori eu să îmi iasă. [...] Citește în continuare
Este actor la Teatrul Naţional din Bucureşti, dar ar fi putut fi preot, pentru că înainte de a se înscrie la IATC a urmat cursurile Seminarului Teologic şi apoi ale Facultăţii de Teologie. Crede cu tărie că pentru a fi actor e nevoie de har, de un har asemănător ca „textură” cu cel de care [...] Citește în continuare
Politica e o zonă care repetă absolut mecanismul scenei. Doar că fiecare are textele lui, piesa lui – şi asta e partea neplăcută – care se interferează cu cealaltă, de-aia e şi un haos de nedescris. La noi e ordine în teatru... [...] Citește în continuare
De multe ori cădem în capcana senzaţionalului de dragul senzaţionalului, a artificiului, a artefactului, avem senzaţia că acolo unde lucrurile sunt cu tuşă groasă se întâmplă ceva, e creativitate. [...] Citește în continuare
Alexandru Tatos a fost un om curajos. AZntr-o epocA? despre care se spune cA? romA?nii aveau sufletul sA?rac AYi gri, regizorul Alexandru Tatos s-a Ai??ncA?pA?A?A?nat sA? strA?luceascA?. Ba mai mult, Ai??n majoritatea filmelor sale, a avut curajul sA? arate cu degetul AYi sA? acuze realitatea cea gri. Pe lA?ngA? cele cA?teva filme extrem de valoroase, [...] Citește în continuare
Eu nu mă regăsesc în această formă de organizare a vieţii teatrale care este Uniter-ul. Nu cred că s-a inventat încă o nominalizare care să mă facă să-mi schimb opinia că această organizaţie este toxică pentru mediul teatral de la noi. [...] Citește în continuare
Ofelia Popii este actriţa pe care a „descoperit-o" Silviu Purcărete şi care s-a lăsat „descoperită" în montările lui, în toamna trecută primind la Festivalul de la Edinburgh distincţia „Herald Angel Award" pentru rolul Mefisto din spectacolul „Faust". [...] Citește în continuare
Pentru Dan Puric scena este îndumnezeire. Şi, dincolo de toate controversele cărora o personalitate ca a lui nu avea cum să nu le dea naştere, rămâne o forţă pe care o simţi. Când te afli faţă în faţă cu el, când îl asculţi sau când îl vezi pe scenă. Cine este Dan Puric? Ascultă interviul [...] Citește în continuare
Cred că în momentul de faţă Bucureştiul nu mai este capitala teatrală a României. Breasla actori-teatrologi-regizori a devenit prea mică şi şi-a pierdut contactul pe care îl invoca Liviu Ciulei: bunul simţ în relaţia cu publicul. [...] Citește în continuare
