Andreea Grămoșteanu a fost ani întregi una dintre vedetele de la Mondenii. O țară întreagă a iubit-o și a râs, urmărind-o în rolurile care au ironizat ani întregi personajele mondene de pe scena României în veșnică tranziție. Cariera ei în televiziune a continuat în paralel cu cea din teatru, până într-o zi în care și-a [...] Citește în continuare
Numărul 388
România este o ţară eminamente festivă. Românul s-a născut pentru a sărbători. Că e Zi Naţională, că e chiolhan în mahala, totuna; noi ne bucurăm de mama focului unanim şi din toată inima. Dacă mai şi primim de la stat timp berechet pentru a ne manifesta plenar buna dispoziţie şi sentimentele voioase, e şi mai [...] Citește în continuare
„Regele moare este o piesă care nu-și are originea nici într-un vis, nici într-o stare de imaginație liberă… Fusesem bolnav și-mi fusese foarte frică… Mi-am spus că poți să înveți să mori, că poți să-i înveți pe alții să moară. Acesta mi se pare lucrul esențial pe care-l putem face, fiindcă suntem niște muribunzi care [...] Citește în continuare
Până la urmă, totul se rezumă la familie. Acum, în prag de sărbători, te gândești că toate drumurile duc acasă. Atunci când ai o problemă, cineva din familie îți va fi alături. Când toți prietenii dispar, rămâne familia. Dacă te simți vreodată singur, golul se umple imediat cu siguranța acestui sentiment de apartenență. Cât de [...] Citește în continuare
Copiii sfârșesc prin a plăti pentru greșelile părinților. Ar fi spus Strindberg la sfârșit de secol XIX. Un adevăr general valabil, recunoscut cu jumătate de glas și amărăciune, un fel de hamartia care cere să fie plătită cu stăruință și care atrage după sine și un hybris – cocktail de vinovății în stilul tragediei antice. [...] Citește în continuare
O sufragerie cu mobilă veche. Timpul a spălăcit culorile și țesăturile. Vesela e adunată toată într-o vitrină, iar dedesubt se află o rezervă considerabilă de coroane confecționate din hârtie. Nu se știe niciodată când ai nevoie de una. În această casă, care privită la nivel macro seamănă cu o cutie de chibrituri, moare cineva. Moare [...] Citește în continuare
Cazul renumitului actor american Kevin Spacey, protagonistul unui caz recent de hărțuire sexuală, răsunător și spectaculos, cu acuzații venind de la douăzeci de persoane și având rapid urmări dure în viața profesională a acuzatului, a declanșat în mai multe medii profesionale acțiuni similare de „dezvăluire”. Practic, în a doua jumătate a anului, din teatru, film [...] Citește în continuare
Oana Leahu este prof. univ. dr. la Universitatea de Arte din Târgu-Mureș și, în prezent, decan al Facultății de Arte în Limba Română. A studiat regia de teatru, tot la Târgu-Mureș. A montat foarte puține spectacole de teatru dramatic, fiind atrasă aproape în exclusivitate de teatrul de animație. Ne-am întâlnit la București cu ocazia Festivalului [...] Citește în continuare
Musicalul este o bucurie de spectacol. Nu e nevoie să ai un gust format prin studiu în timp pentru a fi un bun spectator de musical. Dacă înţelegi povestea, muzica sună bine, costumele sunt frumoase, dansurile sunt în sincron şi vocile nu scapă prea multe note, atunci aplauzi încântat. Drept e că odată ce capeţi [...] Citește în continuare
Toamna îmi îneacă sufletul în fum… Toamna-mi poartă-n suflet roiuri de frunzare. Dansul trist al toamnei îl dansăm acum, Tragică beție, moale legănare… Sângeră vioara neagră-ntre oglinzi. Gândurile-s moarte. Vrerile-s supuse. Fără nicio șoaptă. Numai să-mi întinzi Brațele de aer ale clipei duse. Ochii mei au cearcăn. Ochii tăi îs puri. Câtă deznădejde [...] Citește în continuare