Revista Yorick vă propune, pe final de stagiune, un top al celor mai buni zece regizori din stagiunea 2011-2012 realizat de membrii redacţiei. Îi invităm pe cititorii noştri să ne scrie topurile lor personale, însoţite de un text justificativ. Pe cele mai inspirate dintre ele le publicăm şi le premiem cu o carte din colecţia [...] Citește în continuare
Victor Ioan Frunza
Revista Yorick vă propune, pe final de stagiune, un top al celor mai bune zece spectacole ale stagiunii 2011-2012, realizat de membrii redacţiei, urmând ca în numerele viitoare să continuăm cu topuri ale celor mai buni regizori şi actori ai stagiunii. Îi invităm pe cititorii noştri să ne scrie topurile lor personale, însoţite de un [...] Citește în continuare
Eu am vrut să arăt că aşa cum oamenii sunt egali în faţa morţii, ei sunt egali şi în faţa lui Dumnezeu, în sensul că au dreptul cu toţii la o credinţă în Dumnezeu. Nu poţi să i-o refuzi unuia care e diferit de tine, numai pentru că diferit... [...] Citește în continuare
Dacă afirmaţia lui Tony Kushner – „Câteva dintre cele mai bune scrieri ale mele sunt despre oameni adevăraţi – nefericiţi, distruşi, îngroziţi. N-am inventat. Şi eu sunt tot aşa. Sunt o fiinţă complicată, ca fiecare dintre noi, cu o mulţime de contradicţii.” – este o justificare pentru o interpretare biografistă a textului „Îngeri în America” [...] Citește în continuare
Un spectacol în două părţi merită o cronică în două părţi, fie şi pentru faptul că, în cazul „Îngerilor în America”, vorbim despre un edificiu dramatic complex, care are nevoie de timp şi de spaţii pentru a se construi. „Perestroika”, piesă reprezentată în premieră în România, este continuarea pe care Tony Kushner a scris-o la [...] Citește în continuare
Timp de cinci zile, de pe 22 şi până pe 26 februarie, la Bucureşti va avea loc un „Maraton teatral”, care va cuprinde patru spectacole ale lui Victor Ioan Frunză, puse în scenă la două teatre din Capitală: Centrul Cultural pentru Unesco „Nicolae Bălcescu” şi Teatrul Metropolis. E vorba de „Furtuna”, „Familia Tot” şi cele [...] Citește în continuare
Victor Ioan Frunză Postfaţa la „Opera şi drama” de Richard Wagner, Editura Nemira Căzut din paradisul elen, asemenea lui Lucifer, Teatrul a fost azvârlit din Cer, pierzându-şi dimensiunea sacră şi, tot asemenea lui Lucifer, Teatrul aspiră după sacralitatea pierdută. Lipsa de „antenă” a oamenilor de teatru contemporani faţă de sacralitatea teatrului ne demonstrează ca scena [...] Citește în continuare
Poştaşul, pompierul, soţia şi fiica pompierului, maiorul, toate sunt personaje tip, prinse într-o poveste, care însă, în finalul spectacolului lui Victor Ioan Frunză, evadează din ea şi intră în realitate. [...] Citește în continuare
Victor Ioan Frunză pune în scenă piesa subintitulată „pseudo-Moliere”, la Teatrul Municipal din Miercurea Ciuc, într-o cheie în care alege să meargă mai degrabă pe latura comică a textului... [...] Citește în continuare
La sfârşitul acestei săptămâni, pe 14 şi 15 ianuarie, la ora 19.00, la Teatrul Metropolis va avea loc avanpremiera spectacolului „Îngeri în America”, primul spectacol de teatru în serial din România. Montat pentru prima dată integral în România, textul lui Tony Kushner poate fi văzut în versiunea de la Teatrul Metropolis în direcţia de scenă [...] Citește în continuare
„Cel mai bun critic e propria-mi memorie”, spune un celebru critic spaniol, Eugenio d’Ors. Bineînţeles cât timp ea funcţionează… Palmaresul memoriei… palmaresul acestor amprente lăsate de artă, ce se convertesc în urme autobiografice! Palmaresul propriei vieţi de spectator. Să lăsăm de o parte marile momente de tranziţie: Hamlet-ul lui Tocilescu la Odeon, când mă bucuram [...] Citește în continuare
Tema anchetei realizate de revista Yorick în acest număr este: „Cele mai bune spectacole ale ultimelor două decenii”. Am invitat peste douăzeci de critici şi teatrologi să răspundă solicitării noastre. [...] Citește în continuare
În mod evident, a alege trei spectacole pe care, personal, le consideri remarcabile/ marcante/ importante pentru istoria ultimelor două decenii a teatrului românesc înseamnă, înainte de orice, un exerciţiu extrem de frustrant în raport cu propria memorie – afectivă sau raţională. Frustrarea e generată, cred, de o lipsă de consecvenţă în raport cu propriile valori [...] Citește în continuare
Ediţia de anul acesta a Festivalului Naţional de Teatru stă, cum ştim, sub semnul literaturii cehoviene, revizitate în ultimii ani şi de artiştii români, după o perioadă în care piesele genialului doctor cam absentaseră de pe scenele din ţară... [...] Citește în continuare
