La ediţia de anul trecut a Galei Tânărului Actor de la Mangalia, Ioan Mihai Cortea câştiga premiul de interpretare al secţiunii „Individual“ cu un monolog după „Alexis Zorba” de Nikos Kazantzakis. [...] Citește în continuare
„Între dramaturg şi gazetar sunt multe asemănări. Ambii sunt comediografii vremurilor lor, amândoi trăiesc cu ardoare viaţa celorlalţi.” Afirmaţia îi aparţine lui Valentin Nicolau, în Cuvântul înainte, intitulat „Comediograf de ocazie”, şi este, în fapt, justificarea pentru volumul „Dumnezeu e în sens invers”, ce reuneşte textele publicate de autor în ultimii patru ani în presa [...] Citește în continuare
Saviana Stănescu inventează în România, în perioada imediat următoare Revoluţiei din decembrie, o formă nouă de tragedie… moştenirea comunismului. Scriitoarea avea să facă între timp carieră la New York. Ce e tragic în „Apocalipsa gonflabilă”? Spaţiul de joc prezentat în didascalie, la început, este bine cunoscut. Apartamentul de bloc comunist, gri, mizer. Problemele sunt moştenite [...] Citește în continuare
Intenţia noastră, când am hotărât să realizăm un număr special dedicat Galei Hop a fost să îi invităm pe cei calificaţi să vorbească despre ei înşişi. Aşadar, în „paginile următoare” îi veţi găsi pe zece dintre concurenţii calificaţi la secţiunea individual, care au dorit să ne spună ceva despre ei... [...] Citește în continuare
Pot explica cu creionul pe hârtie că cel puţin douăzeci de telefoane tăiate în orice fel de serviciu guvernamental sau administrativ local ar putea fi o foarte bună finanţare pentru un teatru. [...] Citește în continuare
Teatrele, prea puţine, sunt pline, primăriile ţin blocate posturile rămase vacante într-o încercare tembelă de a face economii ridicole, iar generaţiile care au trecut demult pragul pensiei nu se mai dau duse... [...] Citește în continuare
Când am hotărât să facem un număr special despre regizorii care se îndeletnicesc ori s-au îndeletnicit cu scrisul a fost, în primul rând, pentru că ne-am dorit să punem în lumină şi cealaltă faţă a creatorilor de spectacole, iar, în al doilea rând, pentru că cele mai multe dintre studiile despre teatru de la noi [...] Citește în continuare
Afirmaţia lui Victor Ioan Frunză din studiul „Elemente ale unei regii simple”, cum că „spectacolul este captiv în text, iar regizorul îl ajută să iasă”, mi-a amintit de o celebră povestioară cu Michelangelo şi blocul de piatră... [...] Citește în continuare
Interpretarea cu totul „neortodoxă”, cu „inflexiuni” regizorale, pe care Măniuţiu o dă textelor shakespeariene, e o lectură plină de farmec (a se citi „vrajă”) tocmai pentru că „striveşte corola de minuni” fără „să-i ucidă cu mintea tainele”... [...] Citește în continuare
„<Scriu cu imagini> – aş putea spune despre oricare spectacol al meu.” Dacă traseul Cătălinei Buzoianu în teatru este sau nu rezumat în aceste cuvinte e o discuţie în sine. Dar ele redau, aproape ca un mic poem, întreaga ei gândire/ creaţie regizorală. „Spectacolul contemporan este un eseu în imagini. Spaţiu al ideilor, spaţiu al [...] Citește în continuare
A fost odată un cartier minunat în Bucureşti, numit Uranus. Pentru cei care n-au apucat să-l vadă niciodată e ca „amintirea” unui spectacol de teatru de demult, pe care-l cunosc din cronici şi fotografii... [...] Citește în continuare
"Conceptul de Ideo Ideis s-a născut în vara anului 2006, la iniţiativa unor tineri care doreau pur şi simplu mai mult. Mai mult pentru comunitate, mai mult pentru amatorii iubitori de teatru, mai mult pentru că era nevoie de mai mult..." [...] Citește în continuare
Pe 29 iulie, Nicolae Steinhardt ar fi împlinit 99 de ani. Dincolo de a fi fost unul dintre cei mai mari gânditori creştini ai ultimelor decenii, Steinhardt a fost şi un declarat iubitor al artei Thaliei. Unul dintre cei mai importanţi traducători ai textelor fundamentale ale teatrului, multe dintre ele adunate în volumele intitulate „Dialogul [...] Citește în continuare
Când Gianina Cărbunariu a scris şi a pus în scenă, pe la sfârşitul lui 2003, „Stop the Tempo”, în România lucrurile începeau să se mişte într-o altă direcţie. Traumele comunismului, începuseră să se estompeze şi mirajul capitalismului să le ia locul. O întreagă generaţie, prea puţin familiară cu realităţile dinainte de Revoluţie, s-a trezit aruncată [...] Citește în continuare
