A vorbi despre smerenie într-o lume precum cea a teatrului va fi, cu siguranţă, taxat drept „anacronic”, „vetust”, „inadecvat”, „pe lângă subiect” şi multe altele – bănuite sau nu… Sau şi mai corect ar fi să spun că a vorbi despre smerenie, nu doar în teatru, ci în lumea noastră e anacronic etc. etc. etc. [...] Citește în continuare
Editorial
„Cultura ar trebui să ne facă modeşti”, scria Alexandru Paleologu, „dacă suntem sinceri, după pilda unor Gordon Craig, Borges şi Thomas Mann. Modeşti în primul rând fiindcă ne pune în contact cu creaţia marilor genii ale omenirii (…) Modeşti apoi fiindcă ne face să ne ştim limitele propriei noastre ştiinţe şi (doar în parte) mărimea [...] Citește în continuare
Chiar dacă se emit în fiecare zi coduri de diverse culori, iar România e sub nămeţi, chiar dacă se dărâmă guverne şi trenurile rămân înzăpezite zeci de ore, chiar dacă se închid şcolile şi se iau aşa-zise măsuri de urgenţă/ siguranţă, chiar dacă e frig, uneori şi în teatre, totuşi sălile sunt pline. Şi în [...] Citește în continuare
Mai puţin exploatată pe scenele autohtone, latura muzicală a teatrului încearcă din când în când, timid, să-şi facă loc, în producţii mai degrabă întâmplătoare. Întâmplătoare, tocmai pentru că e greu să se formeze o tendinţă, într-un sistem teatral în care nu există o şcoală specială pentru musicaluri (a existat o încercare la un moment dat [...] Citește în continuare
Se împlinesc în 2012 o sută de ani de când a murit Caragiale, iar astăzi, 30 ianuarie, se împlinesc 160 de ani de la naşterea lui, iar teatrele şi regizorii se înghesuie să pună în scenă textele dramaturgului. Nimic rău. Dimpotrivă. Se anunţă integrale Caragiale, mici festivaluri care-i sunt dedicate, montări după piese mai puţin [...] Citește în continuare
A revenit în ultima perioadă pe tapet subiectul salariilor artiştilor. Teatrul devine subiect de primă pagină sau de breaking news (care, oricum, nu mai sunt de multă vreme news) fie când moare vreun actor sau un regizor important, fie când Stela Popescu apare în ţinuta ei de veşnică divă şi combate împotriva sistemului. În rest, [...] Citește în continuare
Într-un interviu acordat revistei noastre, Mircea Rusu face o afirmaţie destul de dură la adresa situaţiei în care se află regia în România. „Regia românească este într-un mare impas. Regia românească cuprinde maximum zece regizori în ochii cărora să te poţi uita şi să zici, «dom’le, eu după ochii ăştia mă duc până în pânzele [...] Citește în continuare
Nici o noutate că, în România, oamenii devin vedete mai ales când mor. Neglijaţi şi ignoraţi de presă şi de autorităţi ani întregi, cu greu li se face loc pentru câte-o ştiruţă printre nenumăratele vedete din mass-media sau din lumea politică. Au şansa să ajungă pe prima pagină a ziarelor sau în emisiuni la ore [...] Citește în continuare
Aseară s-a încheiat ediţia cu numărul 21 a Festivalului Naţional de Teatru. „Omul, acest animal ciudat…”, motto-ul – temă ales de Alice Georgescu, director artistic şi selecţioner unic în acest an, a permis şi a justificat aproape orice manifestare întâmplată sau întâmplabilă în cele zece zile cât a durat festivalul… [...] Citește în continuare
Festivalul Naţional de Teatru s-a deschis acum două seri la Sala Mare a Teatrului Naţional din Bucureşti, într-o clădire-şantier, în care, momentan, a juca teatru e un act care implică o doză mult mai mare de voinţă, bunăvoinţă şi dedicaţie decât e cazul în mod obişnuit. O scurtă întoarcere în timp, cu tuşe naturaliste, trăită [...] Citește în continuare
Mai sunt patru zile până când începe Festivalul Naţional de Teatru. Şi nu a trecut mai mult de o lună de când s-a încheiat Festivalul „George Enescu”… Privite de la o înălţime convenabilă, cele două evenimente pot lăsa impresia unei lumi normale. Dispoziţia pentru actul cultural nu poate fi decât un barometru care arată „sănătatea” [...] Citește în continuare
Până la Festivalul Naţional de Teatru mai sunt mai puţin de trei săptămâni, de curând s-au încheiat festivaluri la Oradea şi la Brăila şi urmează un altul la Odorheiu Secuiesc… Şi, deşi la televiziuni curg ştiri apocaliptice cu noul val de criză, ce stă să vină, când primul e încă bine-merci, la locul lui, şi-şi [...] Citește în continuare
Că teatrul este arta efemerului e un adevăr căruia i se supun deopotrivă creatorii şi spectatorii. Că nicio reprezentaţie nu va fi vreodată la fel cu o alta, că spectacolul e o „operă de artă vie”, care se naşte, arde şi moare închisă în doar acel timp care-l deţine sunt, de asemenea, adevăruri pe care [...] Citește în continuare
De ce să dai examen la Facultatea de Teatru? De ce să dai la actorie, când singurele şanse de a face teatru sunt (cu foarte rare excepţii) în domeniul independent, unde nu e aşa rău, doar că trebuie ca în „timpul liber” să te faci chelner sau vânzător la supermarket, în cel mai bun caz [...] Citește în continuare
