Mare bucurie pe Yorick să citească în cel mai recent număr al revistei „Scena.ro” un dosar consistent despre Teatrul Masca. Parol! Cu atât mai mult cu cât în ultima vreme rareori am avut parte de asemenea bucurii. Tare s-a mai înduioşat bufonul citind despre viaţa şi peripeţiile tânărului teatru, de doar 20 de ani, care [...] Citește în continuare
Critica criticii
Of, dragii mei, bănuiesc că vă trece prin cap că, aidoma clownului, nici bufonul n-are chef să facă spirite din culcare până-n sculare. Pardon, invers. Bine c-am văzut, ca ştiu că abia aşteptaţi să mă prindeţi la cotitură. De multe ori bufonul e mai blazat decât motanul din poeziile poetului vostru naţional. O ştiu din [...] Citește în continuare
Nu, Yorick a fost ocupat până peste cap şi n-a mers la premiera de la Teatrul de Revistă „C. Tănase”, care, o spun fără să mă codesc, nu prea intră în raza sa de preocupare. Cum sunt un admirator etern al dramaturgului vostru naţional, pişicherul acela despre ale căror piese se spune tot timpul şi [...] Citește în continuare
Uite că, la 29 aprilie, în plin Festival Shakespeare, cotidianul „România liberă” publică un interviu cu dansatorul şi coregraful Răzvan Mazilu. Potrivit şapoului, articolul se datorează spectacolului „Depeche Dance” de la Teatrul Odeon, care a avut premiera la 12 martie, adică acum mai bine de o lună şi jumătate. Contează? Contează, că cică suntem cotidian [...] Citește în continuare
De credeţi că aştept cu înfrigurare şi curios peste poate să aflu câştigătorii Premiilor UNITER, care se anunţă deseară, înseamnă că n-aţi priceput mai nimic despre mine. Şi o spun suspinând adânc… Doar nu vă închipuiţi că eu, un bufon care a contemplat şugubăţ teatrul cel mai viu, care este omul, de veacuri întregi stă [...] Citește în continuare
Până la urmă, după ce am cugetat adânc, m-am hotărât să vă scriu despre un interviu absolut antologic, apărut luna trecută. L-am ales pentru această rubrică mult hulită, deşi nu este o mostră de „critică”, ci una de „scriitură” şi „abordare” din revistele despre vedete, care nu sunt moarte, ci se transformă, vorba aceea… [...] Citește în continuare
Ştiu că nu mă credeţi, dar mi-e aşa de ciudă că n-apuc să-mi trag şi eu sufletul măcar o săptămână, adică să nu găsesc ceva cât de cât demn de semnalat în publicaţiile ce reflectă fenomenul teatral! Trăgeam nădejde c-o să apuc săptămâna în care să îmi dau seama, cu mare plăcere, că n-am nimic [...] Citește în continuare
Hai, că de data asta nu v-a păcălit „probabilu’” şi primăvara chiar a venit în ţărişoara voastră. Iar eu, care n-am hibernat nici o clipă, după cum trag nădejde că veţi fi băgat de seamă, sunt dornic de lucruri frumoase, care nu prea sunt la căutare la voi. De ce, nu m-am lămurit deloc, dar [...] Citește în continuare
Of, dragii mei, am impresia c-o să dau ortu’ popii, dacă nu vine primăvara mai repede. Aşa, câteodată, că doar drăcuşor mort nu s-a pomenit. Parol, prea se întrece cu gluma. Bate un vânt nesuferit şi păgubos prin capitala voastră, că se simte tare şi prin gazete. Pe cuvântul meu de bufon! Caută omu’ o [...] Citește în continuare
Făcându-mi eu plăcerea şi datoria de a răsfoi jurnalele, generale şi de specialitate, ochii cei îmbătrâniţi şi înceţoşaţi mi-au căzut pe un interviu din revista “Cultura”. Titlul nu m-a lăsat rece. Cum ar fi putut?! Îmi pot închipui cât de mulţumit şi liniştit e intervievatul acum, că a descoperit roata (deşi îşi exprimă confuz constatarea [...] Citește în continuare
Bun prilej am găsit în „Observatorul cultural” să vă grăiesc despre o chestiune care mă roade de ceva vreme. Şi nu mă îndoiesc că nu sunt singurul. Cum se face că în ţara voastră nimeni nu dă o ceapă degerată pe o vorbă din ţara mea, care însă ar fi putut fi de oriunde, căci [...] Citește în continuare
Uite că viaţa mă ispiteşte şi nu mă lasă să-mi ţin făgăduiala. Zisesem că săptămâna asta continuăm “Prăpastia şi hăul”, dar cum aş putea pierde ocazia pe care mi-o dă un text cum nu e altul, din ultimul număr al revistei online Art Act Magazine? [...] Citește în continuare
Doar nu credeaţi c-aţi scăpat! Că mi-am cedat rubrica săptămâna trecută ca să intre şi mofluzul de Cehov. Nu ştiu de ce, am avut un acces de duioşie şi respect, care nu-mi stau deloc în fire. Dar asta nu înseamnă că m-am strecurat în vreun cotlon în care voi sta cuminte multă vreme. Ce treabă [...] Citește în continuare
Uite că mi-a reuşit giumbuşlucul! Oi fi eu de vârstă matusalemică, dar din când în când mă amuz pe cinste. E semn bun: înseamnă că nu m-am acrit de tot! Văzând eu că opiniunea pe care mi-am exprimat-o data trecută a stârnit o reacţie de genul „unde dai şi unde crapă” – şi că uneori [...] Citește în continuare
