De fapt, este o chemare spre o stare activă, să nu trăim pasiv, plângându-ne la nesfârşit, victimizându-ne la nesfârşit. Dacă un individ e conştient şi e treaz, un alt individ, un al doilea, un al treilea i se va alătura şi încet, încet oamenii vor intra într-o stare diferită. [...] Citește în continuare
Numărul 151
La sfârşit de an, revista noastră şi-a propus un inventar subiectiv al anului teatral 2012, pornind de la ideea că fiecare dintre cei care semnează în paginile ei virtuale va selecta, potrivit criteriilor personale de evaluare, un eveniment, un spectacol şi o carte semnificative... [...] Citește în continuare
Spectatorii din Marea Britanie şi America preferă ţinuta casual, prea casual, a susţinut Valentino, deplângând sălile de teatru londoneze, pline de prea multe femei în pantaloni [...] Citește în continuare
Nu pot vedea aura oamenilor, nu am cunoştinţe vaste de numerologie, nu am aprofundat învăţăturile Bisericii, nu ştiu fizică cuantică. Simt doar. Şi îmi e suficient să înţeleg că ceva se întâmplă. Energia, pe care nu ştiu să o definesc, există. O percepem şi ne raportăm cu toţii la ea. Pentru a nu fi suspectată [...] Citește în continuare
Se întâmplă destul de rar ca un spectacol să reziste pe scenă zece ani. Se întâmplă şi mai rar atunci când e vorba despre o montare pe un text al unui dramaturg contemporan. Motiv pentru care prezenţa spectacolului „Uzina de plăceri S.A.”, în regia lui Alexandru Berceanu, după piesa lui Valentin Nicolau, „Ca zăpada şi [...] Citește în continuare
Ana Maria Iordache, studentă în anul II, Teatrologie, UNATC Bucureşti – Comentariu personal subiectiv pe marginea capitolului I al studiului „Modalitatea estetică a teatrului”, a lui Camil Petrescu – M-am îndrăgostit de Camil Petrescu. Sună „greşit” dacă citeşti doar fraza asta. Numai dacă stau să mă gândesc cum îl descopeream în paginile de jurnal ale [...] Citește în continuare
În cei aproape douăzeci de ani de regie, Vlad Massaci şi-a încercat mâna în mai toate zonele dramaturgiei. De la teatrul antic la textul absurd, de la Molière la Cehov şi LaBute, a căutat să descopere şi să vorbească pe limba spectatorului de azi. Convins, după propria mărturisire, că teatru de calitate înseamnă teatru care [...] Citește în continuare
Bravo! – i-am strigat şoptit lui Hamlet care primea aplauzele unei săli de tineri entuziasmaţi de un spectacol neconvenţional. Hamlet-Anda Saltelechi. O mai văzusem o singură dată jucând, tot la Teatrul Studenţesc Podul. Am remarcat-o, m-a impresionat plasticitatea trupului ei care devenea semn teatral prin precizia mişcării şi rigoare. M-au impresionat timbrul de violoncel al [...] Citește în continuare
Ruxandra Ştefan, studentă în anul III, Teatrologie, UNATC Bucureşti O să încep cu o mărturisire pentru a înţelege cât de important este, cel puţin pentru mine, ca un clovn să fie sincer. Mereu eram foarte entuziasmată când venea circul în oraşul meu. Voiam să văd animalele (pe atunci nu-mi puneam problema captivităţii lor; chiar şi [...] Citește în continuare
Şi ninge în oraşul mare E noaptea plină de orgii, Iar prin saloane aurii S-aud orchestre, şi fanfare. Femei nocturne, singurele La colţ de stradă se aţin, Desfrâu de bere şi de vin Prin berarii, şi cafenele. De orbitoare galantare De diamant, şi de rubin… Şi de averi oraşu-i plin, Şi ninge în oraşul mare!… [...] Citește în continuare
