Festivalul Naţional de Teatru s-a deschis sâmbătă seara la Teatrul Bulandra cu câteva discursuri şi o premieră. „Măsură pentru măsură” de William Shakespeare, în regia lui Matthias Langhoff... [...] Citește în continuare
Numărul 49
Odiseu este eroul. El nu vorbeşte. Despre el se povesteşte. Ni se povesteşte. Eu aflu povestea ta, tu asculţi povestea lui... Fiecare, cu siguranţă, are o poveste de spus... [...] Citește în continuare
Repovestirea şi recroirea „Odiseei” pe înţelesul tuturor, umanizarea epopeii pe măsura universaliilor umane are în acest spectacol un moment de graţie. Pentru că este deopotrivă inteligent şi liric, vioi şi metaforic, pentru „elitişti” şi pentru gaşca din faţa blocului... [...] Citește în continuare
Pentru un om care-i studia, să tot fie 10 ani de atunci, pe Derrida şi pe Baudrillard, importanţi gânditori ai postmodernităţii, la vremea în care interesul pentru ei se ofilea în Occident, succesul aşa-numitului spectacol „Who Is Fergus Kilpatrick?” rămâne un mister. [...] Citește în continuare
În ultima vreme, cinefilii nu par, ci chiar sunt mult mai numeroşi decât iubitorii de teatru. Am întrebat mulţi oameni din ţinutul Thaliei de ce stau lucrurile aşa. Au recunoscut că este un adevăr care se poate verifica aproape zilnic, cel puţin în spaţiul românesc... [...] Citește în continuare
Deşi suntem în plin Festival Naţional de Teatru, nu puteam să las să treacă gândul că s-a scurs un an de când existăm şi aproape 50 de numere… De mulţumit, sunt multe pentru care ar trebui să mulţumesc şi câţiva cărora ar trebui să le mulţumesc, dar poate că încă nu-i momentul potrivit. Ce vă [...] Citește în continuare
În aceste zile, până la sfârşitul săptămânii, se desfăşoară la Bucureşti Festivalul Naţional de Teatru. Despre problemele concrete ale unui asemenea tip de manifestare, am stat de vorbă cu Aura Corbeanu, directorul executiv al FNT. [...] Citește în continuare
Textul lui Edward Albee, „Cui i-e frică de Virginia Woolf?”, este una din acele piese care, dacă actorii sunt sub forţa replicilor, iar regia nu stabileşte limpede şi dintru început tipul de relaţie/ relaţii pe care cei patru protagonişti trebuie să le dezvolte, îşi trădează fără regrete participanţii la joc. [...] Citește în continuare
Ştiu că sunteţi ocupaţi cu FNT. Drept că în capitala voastră sunt aşa de puţine festivaluri de gen şi teatru străin se joacă atât de rar, că e normal să fiţi nerăbdători să vedeţi spectacole la care, altfel, nu prea aveţi cum să ajungeţi. [...] Citește în continuare
Umblând săptămâna trecută printr-o mare librărie bucureşteană din buricul târgului, am găsit, dosit undeva, pe un raft din spate, un volum mai vechi, despre a cărui existenţă nu aveam habar: Anii „jurnalului”, de Dumitru Solomon, subintitulat „o sinteză scenică”. Textul propriu-zis începea după comentariul regretatei Magdalena Boiangiu. Trei fiinţe umane cu totul speciale, fiecare cu [...] Citește în continuare
Revelaţia este un pumn pe care steaua ţi-l dă în ochi. Fii orb, fii orb, fii orb. În profundă linişte să-ţi aduci aminte de ce-ai orbit. Ce calm este când mori! [...] Citește în continuare
