Teatrul de Operetă şi Musical din Budapesta este o instituţie binecunoscută publicului românesc amator de „viaţă frumoasă”. An de an, în ultimele cinci toamne, ne-am întâlnit cu artiştii maghiari invitaţi la festivalul organizat de „omologul” bucureştean – Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian”. Nu mai puţin cunoscute sunt şi colaborările artistice dintre cele două instituţii, [...] Citește în continuare
Cartea Doinei Papp nu este, aşa cum titlul ne-ar putea îndemna să credem, o analiză tehnică a tranziţiei teatrului românesc de la anii comunismului la contemporaneitate, ci, aşa cum subtitlul ne înştiinţează, „o istorie subiectivă”, o radiografie (deloc în alb şi negru) a perioadei post-1989. Cei peste douăzeci de ani de revoluţie teatrală, în încercarea [...] Citește în continuare
Departe de a fi un „outsider” în peisajul teatral autohton al momentului, Teatrul German de Stat Timişoara se află, cu certitudine, într-un moment fast al existenţei. O dovedesc invitaţiile la importante festivaluri naţionale, premiile obţinute de artiştii săi, aprecierile publicului şi ale criticii. Pe 1 ianuarie 2013, va aniversa 60 de ani de la înfiinţare, [...] Citește în continuare
Nu există festivaluri „mari” sau festivaluri „mici” – opina Jonathan Mills, directorul faimosului Festival de Teatru de la Edinburgh, într-o conferinţă susţinută la o altă renumită manifestare, cea de la Sibiu. Există doar festivaluri care îşi ating (sau nu) scopul, care interesează (sau nu) comunitatea căreia se adresează, îi împlinesc (sau nu) aşteptările. Ca şi [...] Citește în continuare
Începutul celei de-a cincea ediţii (aniversare) a Festivalului Internaţional al Artelor Spectacolului Muzical „Viaţa e frumoasă” îşi găseşte organizatorul - Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” - fără sediu. [...] Citește în continuare
„Gianni Schicchi” a supravieţuit datorită unui... hit. „O mio babbino caro” este una din cele mai cunoscute arii ale lui Puccini, dar şi una din cele mai populare în istoria operei. [...] Citește în continuare
De la această idee porneşte şi regizorul Alexandru Dabija, în dramatizarea şi punerea în scenă a nuvelei: Când depăşeşte limitele, nenorocul stârneşte compasiune şi, în cazuri extreme, groaza... [...] Citește în continuare
Ediţia a V-a / 8 – 18 noiembrie 2012, Bucureşti Organizat ca în fiecare an de Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti, festivalul „Viaţa e frumoasă!” a ajuns la cea de-a V-a ediţie. Scopul acesteia: aniversarea unui eveniment care se conturează cu fiecare an şi care, la rândul său, dă contur unor forme [...] Citește în continuare
Într-o lume-viaţă despre care ni se spune tot mai des că e singura ce merită trăită, pare că nu mai avem nevoie de poveşti. Aflăm totul dintr-un simplu click de mouse. Încă de la vârsta preşcolară. Nu vrem să mai ascultăm oameni, dacă nu ne vorbesc de pe ecran. Singurele poveşti în care mai credem [...] Citește în continuare
“Dansul” a început în 1986, atunci când, la un semn al mâinii acelui individ mic, peltic și eminamente incult, buldozerele au distrus una dintre cele mai frumoase săli de teatru din capitală – Opereta de la Podul Izvor. [...] Citește în continuare
De peste douăzeci de ani, piaţa culturală din România se zbate între modelul dependenţei administrative şi libera iniţiativă. Banii (ah, banii!) nu-s de găsit nici la stat, nici la “privaţi”. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional gestionează bugete de douăzeci de ori mai mici decât ar fi normal într-o ţară europeană (aproximativ 0,1 % din produsul [...] Citește în continuare
Într-o scrisoare din 1888, Cehov îi răspundea lui Alexei Suvorin: "Ai dreptate să pretinzi ca un artist să adopte o atitudine inteligentă faţă de munca sa, dar confunzi două lucruri: rezolvarea unei probleme şi enunţarea ei corectă..." [...] Citește în continuare
Autocategorisit drept „O piesă deşănţată”, încearcă să sondeze, prin avatarurile unor situaţii comice demne de stilul lui Woody Allen, buimăceala realităţii existente în minţile, sufletele şi, poate nu în ultimul rând, viaţa noastră sexuală. [...] Citește în continuare
“Ne aflăm pe peronul gării Medgidia. E vară. E amiază. E cald. La bufet, muştele au leşinat de zăpuşeală...”Stop! Maistre, dă-napoi banda! - Suntem în Bucureşti. E vară. E zăduf. Pare pustiu... [...] Citește în continuare
