Printre atâtea sume ce fac din 2012 an aniversar / comemorativ Caragiale, mi-aş permite a semnala încă una, mai puţin importantă în economia întregii manifestări, dar însemnată pentru o posibilă istorie a musicalului în România... [...] Citește în continuare
Am recunoscut în repetate rânduri şi cu varii ocazii că nu mă regăsesc printre admiratorii entuziaşti ai pieselor (în special americane) tip „felie de viaţă”. Să fie de vină anii şi bruma de experienţă? Prejudecăţile? [...] Citește în continuare
Piesa “Mă întorc de departe” are o structură poetic-muzicală, speculată în cea mai recentă premieră a Teatrului Odeon de către regizoarea Theo Herghelegiu. [...] Citește în continuare
Publicarea în anii '80 a unor biografii ale lui Camille Claudel a reînviat interesul publicului şi al artiştilor faţă de munca şi viaţa acesteia. Sculptoriţă şi graficiană, soră a scriitorului Paul Claudel, Camille a rămas cunoscută mai ales datorită relaţiei sale tumultoase cu Auguste Rodin. [...] Citește în continuare
Acum, în prag de alegeri, îmbibaţi de aburii consumismului, o întrebăm mereu pe Coana Zoiţica mass-media cu cine să votăm. La rândul ei, aşteaptă depeşa care va veni negreşit, dar, ca întotdeauna, din altă parte... [...] Citește în continuare
Sonetul 66 a străbătut recurent festivalul, chiar dacă titlul / motto-ul acestuia a fost un altul: Lumea-i un teatru, noi suntem actorii. De fapt, şi versul cu pricina face parte dintr-un celebru monolog: Nu numai noi nu suntem fericiţi / Pe scena uriaş-a lumii-ntregi / Se joacă tragedii cu mult mai triste / Decât aceea-n [...] Citește în continuare
Patru sute de ani (neapărat cu pronunţie de Berliner Ensemble)… După patru sute de ani ce s-ar mai putea spune nou despre creatorul Shakespeare?… Atunci au sosit şi nişte indivizi care întârziaseră. / Creatorul i-a mângâiat pe cap cu compătimire, / Şi le-a spus că nu le ramâne decât să se facă / Critici literari [...] Citește în continuare
Proştii sub clar de lună de Teodor Mazilu este textul ales în 2010 de către Alexandru Robert Nagy... [...] Citește în continuare
De câteva luni, lista acestor proiecte originale şi ambiţioase a fost completată de regizorul Eugen Gyemant cu o dramatizare proprie după “Viţelul de aur” de Ilf şi Petrov... [...] Citește în continuare
E drept, suntem în „An Caragiale” şi avem parte de o sumedenie de montări ale pieselor sale. Cinic, caustic, sceptic, dar şi neliniştit sau sentimental, de la geniu până la măscărici, de la zeu tutelar şi istoric al secolului XIX, până la caricatură a românismului, reacţionar, canalie sau nepatriot, Caragiale a adunat, poate, cel mai [...] Citește în continuare
Articol scris în colaborare cu Iulian Vrabete – arhitect, compozitor si interpret, membru în formaţia Holograf (din 1987) şi membru al Uniunii Compozitorilor din România. În decursul istoriei umanităţii, teatrul, străveche artă de sinteză, a fost constant influenţat de formele de organizare şi de funcţionare economică ale societăţii. În nicio perioadă, însă, schimbările petrecute nu [...] Citește în continuare
Adesea m-am întrebat cum se traduce “Albă-ca-Zăpada” copiilor din Africa... Nu lingvistic, ci imagistic... [...] Citește în continuare
Precursor al Suprarealismului şi al Teatrului Absurdului, “Ubu Rege” este primul dintr-o serie de trei texte în care Jarry satirizează nemilos puterea, lăcomia şi pe exponenţii lor - mai mari sau mai mici, mai importanţi sau deloc. [...] Citește în continuare
În variantă originală, piesa se vrea o farsă din lumea showbiz-ului, o poveste suculentă din culisele producţiei unui spectacol, dulce-amară autoironie a lui Tom Dudzick la adresa breslei. [...] Citește în continuare
