O zicală spune că şapte e număr greu, plin de responsabilităţi, precum treptele desăvârşirii… Către acolo pare a se îndrepta, de 66 de ani cu cortina ridicată, Teatrul de Animaţie Ţăndărică, ajuns, iată, la ediţia cu numărul şapte a festivalul său internaţional – “Bucurii pentru Copii. Spectacole de colecţie”. Cifric, lucrurile s-ar complica şi mai [...] Citește în continuare
Primele imagini vin ca dintr-un vis, căci prea multe ore fermecate petrecusem în acei ani ’80, în gradenele sălii de la Grădina Icoanei a Teatrului Bulandra. Mai ales în frig. Acum, însă, era vară... [...] Citește în continuare
Nu “şansa” este cuvântul-cheie al Festivalului Internaţional al Artelor Spectacolului Muzical “VIAŢA E FRUMOASĂ”. Şansele sunt, până la urmă, nişte “simple” circumstanţe favorabile care, dacă nu există, se lasă aşteptate. Or, nu cu asta se ocupă organizatorul festivalului, Teatrul Naţional de Operetă “Ion Dacian”, care nu aşteaptă norocul să vină, ci îl creează. Prin tenacitate, [...] Citește în continuare
“Mâine seară o luăm de la început” îşi avertizează în cel mai pur stil shakespearian prinţul Leonce supuşii – mai mult spectatori şi mai puţin actanţi ai regatului său... [...] Citește în continuare
Lume, lume, hai la nuntă! Nu una, ci trei, şi toate trei la Teatrul Mic! Chemarea sună astfel: “Oberon & Titania S.R.L. vă invită la nunţile lui Tezeu & Hypolita, Demetrius & Helena şi Lysander & Hermia”. Dar pentru cunoscători, se ştie, e vorba de o nuntă, două logodne şi-un soi de reînnoire a jurămintelor. [...] Citește în continuare
Adorată sincer sau doar adulată, de obicei repudiată sau chiar blamată, Opereta trăieşte şi luptă cu mândrie împotriva prejudecăţilor. Adesea considerată un gen vetust, are ceva istorie în spate: de la teatrul antic, manifestare evoluată a sincretismului artelor, până la teatrul medieval. De la Commedia dell’Arte până la formele populare ale teatrului francez. De la [...] Citește în continuare
Din dorinţa de a evita cuvântul serial, ceva mai bogat în sensuri (de la romanul foileton până la o controversată metodă de compoziţie muzicală), am preferat un termen preluat şi adaptat din limba spaniolă, acela de tele-serie... [...] Citește în continuare
O parafrază precum “şcoala te-nvaţă, şcoala te-nalţă…” poate părea o ironie amară la deschiderea unui nou an şcolar, ce începe sub semnul confuziei. Pare-se că niciodată în istoria învăţământului nostru, proporţia schimbărilor (adesea de ultim moment) nu a atins un asemenea grad. Totul cu intenţia declarată de a revigora sistemul, de a aduce şcoala românească [...] Citește în continuare
Dedic acest articol doamnei profesoare Elisabeta Munteanu Fie că vremurile o cereau, fie că stelele sub care s-a născut i-au fost aparte, cariera Eufrosinei Popescu a stat sub semnul premierelor. Studiul de faţă nu îşi propune nicidecum a monografia viaţa unei reputate artiste a veacului al XIX-lea, ci doar a puncta acele momente care îi [...] Citește în continuare
Timp de o oră şi un pic, pe scena de la Godot Cafe-Teatru, în Centrul Vechi al Bucureştilor, zece personaje aduc cu sine tot atâtea “felii de viaţă”, în stilul teatrului contemporan american... [...] Citește în continuare
Regizorul şi-a câştigat în secolul XX o poziţie predominantă în teatru, asumându-şi o funcţie ce aparţinea inițial autorului, actorului principal sau directorului de scenă Primul regizor în sensul modern al cuvântului a fost Georg II, duce de Saxe-Meiningen. [...] Citește în continuare
…să faci naveta… să cunoşti toţi avocaţii, toţi ceferiştii, toţi negustorii de seminţe de pe linie… să trimiţi cereri la minister, ca să te mute mai aproape, la Titu, mai aproape, la Găeşti… mai aproape, mai aproape… la Bucureşti… [...] Citește în continuare
“Cică erau odată o babă ş-un moşneag: moşneagul de o sută de ani, şi baba de nouăzeci…” – zice-se la începutul “Poveştii porcului”, cea scrisă de Ion Creangă acum mai bine de un veac. Moşul şi baba din spectacolul de la Ţăndărică sunt însă tineri, mult mai tineri, ca şi întreg norodul de actori păpuşari [...] Citește în continuare
Practic, toată lumea cântă, râde şi dansează. Cântul se sprijină pe o coloană sonoră eterogenă, alcătuită nu numai din “potpuriuri de şlagăre”, ci şi din alte piese muzicale cu pretenţii de balade emoţionante... [...] Citește în continuare
