Vara teatrele se închid. E vacanţă. Există o certitudine unanimă conform căreia stagiunea se deschide în perioada care coincide cu pusul murăturilor toamna şi trebuie musai încheiată la scurt timp după ce goleşti putina de varză. Vama veche se umple de corturi ale actorilor tineri, iar pensiunile aceleiaşi staţiuni sunt ocupate de cei cu experienţă. [...] Citește în continuare
Cronica
Cronici de teatru
Este foarte cool să militezi. Să ai o cauză pentru care să scrii pe toți pereţii Facebookului, să ieşi în stradă, să dai subscribe şi să fii foarte pasionat când vorbeşti despre subiectul ales. Gender studies e unul dincre cele mai frecventate cursuri la universităţile de top, gender awerness gender equality, gender roles, genderquake, genderless, [...] Citește în continuare
Homo ludens, omul care se joacă, şi-a căpătat locul binemeritat alături de homo sapiens şi homo faber odată cu teza istoricului Johan Huizinga. Deşi ideea apăruse la sfârşitul secolului al XIX-lea, teza e formulată de-abia în perioada interbelică: civilizaţia umană se naşte şi se dezvoltă în joc şi ca joc. Formă de activitate, formă cu [...] Citește în continuare
E Undercloud. Adică acea perioadă de la sfârșitul verii care (re)aduce oamenii la teatru, după care îi lasă să mediteze asupra spectacolelor pe terasa festivalului, la o bere rece. În a opta zi de festival, la Gabroveni, am văzut „Liliom” de Molnár Ferenc. O piesă despre tenebrele ființei umane. Un titlu pe care l-am tot [...] Citește în continuare
Cum poți să convingi pe cineva că viața are sens? Cum poți să convingi pe cineva că există lumină? Cum poți să convingi pe cineva că există Dumnezeu? Cum poți să convingi pe cineva să trăiască? Spectacolul „The Sunset Limited” de la UNTEATRU e un act de curaj. E un act de curaj prin opțiunea [...] Citește în continuare
Liliom – bărbatul fermecător, șarmant, irezistibil tocmai prin semnul interdicției pe care îl poartă asupra sa, bărbatul care aparține publicului care îl aclamă mai mult decât oricui, bărbatul care poate aparține tuturor femeilor și niciuneia, bărbatul care aparține mai mult lumii circului decât realității în care pâinea trebuie pusă pe masă în fiecare seară. A [...] Citește în continuare
Când asfaltul îți clocotește sub picioare și aerul devine din ce în ce mai înăbușitor, cele mai multe teatre au ales să-și închidă stagiunea, să pună lacăt și să plece în vacanță, în niciun caz să-și intensifice activitatea cu premiere, concerte sau vernisaje, precum Unteatru, care în perioada 28 iulie – 4 august a ales [...] Citește în continuare
Teatrul nu „adoarme” niciodată; nici măcar vara. Dacă teatrele de stat și-au închis stagiunile de ceva vreme, în zona teatrului independent lucrurile sunt mai efervescente. Godot Café Teatru, unteatru, În Culise, Teatrul Luni (Green Hours) sunt doar câteva dintre spațiile care găzduiesc (aproape) zilnic spectacole. Propunerile variază și acoperă toate sferele de interes ale publicului. [...] Citește în continuare
De la Politikonul lui Aristotel şi până la politichia mioritică e cale lungă, cu haltă prin politic-of şi politic-vai. Subiectul preferat la bere, la cină, la coadă, în autobuz, în pat înainte de culcare şi, mai ales, pe Facebook. Mai de succes decât orice serial, cu mai multe episoade decât Tânăr şi neliniştit şi intrigi [...] Citește în continuare
Rusia e ca un organ în care viața pulsează sălbatic, sângele curge înfierbântat asemenea vodcăi în pahare și un soi de nostalgie inexplicabilă plutește în aer, o nostalgie parcă construită pe sentimentul personajelor cehoviene care nu ratează nicio ocazie să ne spună că „pe vremea mea era mai bine”. Nuvelele scurte ale lui Vasily Shukshin, [...] Citește în continuare
Încă de mică, lupta cu pagina goală a devenit o obsesie pentru mine… Deloc “nostalgice”, cum ar zice poetul, obsesiile Margaritei Karapanou (1946 – 2008) au însoţit-o întreaga viaţă pe scriitoarea născută la Atena, fiică a unei cunoscute romanciere a vremii, Margarita Lymperaki. Suferind de psihoză maniaco-depresivă, Karapanou şi-a proiectat în cărţile scrise tot zigzagul [...] Citește în continuare
Aripi albastre de înger atârnate în cuie, un bloc de gheață care se scurge în mâinile actorilor și care se agață precum un animal pregătit pentru măcelărit în depozit, monede care se rostogolesc pe scenă și la picioarele spectatorilor, un sicriu semitransparent care tronează în mijlocul unei platforme, mărturie a unei morți iminente și uși [...] Citește în continuare
A fi sau a nu fi artist. O poetică a condiţiei de a exista în şi pentru a ta artă. Indiferent de consecinţe. Nuvela „Un artist al foamei” de Franz Kafka este cu siguranţă una dintre lecturile care rămâne cu tine mult după închiderea copertei. Forţa temei e dublată de o umanitate absurdă, iar straturile [...] Citește în continuare
Un adolescent din Europa zilelor noastre descoperă într-o zi Biblia. Și Biblia începe să-i hrănească pornirile violente. Și lumea din jur se vede din acel moment numai prin oglinda „păcatului”, așa cum poate fi el înțeles și descifrat la o citire literală a textelor din Noul Testament. Scoase din context, versete întregi, cuvintele lui Iisus, [...] Citește în continuare
