La ora actuală, există în București cel puțin trei spectacole bune care abodează cu deschidere și cu finețe teme tabu, toate legate de sexualitate, fără să se pună în slujba unui mesaj moralizator/ acuzator, fără să arate cu degetul spre un verdict. Sunt spectacole cu poveste și cu idee și fiecare se joacă aproape de [...] Citește în continuare
Cronica
Cronici de teatru
Oana Bogzaru, Teatrologie, Anul II, UNATC București Pentru unii ziua femeii s-a încheiat apoteotic cu o premieră, „Romeo și Julieta” în regia lui Mihai Mălaimare la teatrul Masca. Spectacolul se înscrie în repertoriul care respectă, pe cât posibil, brandul de teatru de gest, pantomimă și expresie corporală. Sub această egidă se propune o viziune regizorală [...] Citește în continuare
„România este țara occidental xeroxată”. R.E.T.O.X. Titlul spectacolului lui Eugen Jebeleanu, pus în scenă la UNTEATRU, reflectă în egală măsură două lucruri: pe de o parte, realitatea noastră socială, pe de altă parte, faptul în sine că teatrul „social” al momentului, din care se revendică și „Retox”, este el însuși „occidental xeroxat”. Inteligent gândit și [...] Citește în continuare
La pomul lăudat te duci cu sacul. Știi proverbul, dar tot te duci cu sacul. Trupa de teatrul „Auăleu”, „teatru de garaj și curte”, e o mică legendă – o legendă care circulă prin toată țara, de la orașe la sate și invers și care se pregătește să treacă și oceanul să meargă în America. [...] Citește în continuare
A fost odată o lume. Mică, tristă şi meschină. Oamenii chinuiţi de malformaţii sufleteşti gravitau captivi, străjuiţi de stuful uscat… Iar dacă am spus stuf ştim că este vorba despre un spectacol semnat Radu Afrim. „Hoţi” de Dea Loher la Teatrul Naţional Bucureşti. O nouă incursiune în universul frământărilor artistice ale regizorului ce pare că [...] Citește în continuare
Când vine vorba despre homosexualitate, în România lucrurile sunt relativ previzibile. Se începe cu ideea că în Occident lucrurile sunt de mult clarificate/ înaintate/ rezolvate, pe când la noi societatea este retrogradă și astfel de subiecte își fac loc cu greu în teatru, în film, în literatură. Ca atare, orice astfel de gest de „curaj” [...] Citește în continuare
În cadrul Laboratorului de Noapte de la Sala „Liviu Ciulei” a Teatrului Bulandra, o tânără regizoare, Ioana Petre, a ales să pună în scenă o piesă de Zlata Demina, numită „Dumnezeu iubește”. Alegerea textului semnat de scriitoarea din Rusia – care în urmă cu zece ani obținea un premiu de debut la ea în țară [...] Citește în continuare
Nu, nici viaţa nu bate filmul, nici filmul nu bate viaţa. Estetica asta echimotică, de caft şi de capete-n gură, bântuind visurile sudoripare ale fetelor de pension din toate vremile (şi pe ale băieţaşilor rămaşi până-n mormânt sub zodia acneei, ca să nu credeţi c-aş fi vreun macho), în folosul conturilor psihanalistului, în cel mai [...] Citește în continuare
Ce mai înseamnă azi teatrul? Catharsisul e depăşit, că doar e vechi şi antic. Circul servit laolaltă cu pâinea şi-a pierdut termenul de valabilitate peste secole. Religie pe înţelesul celor mulţi a fost cândva într-un ev obscur. Degetul îndreptat ostentativ în ochiul burghezului a amorţit şi el. Propaganda s-a decolorat. Şopârla autohtonă s-a transformat în [...] Citește în continuare
Am văzut „Cel mai frumos roman din lume” într-una dintre cele mai friguroase seri din iarna asta. Ger înțepător, iar în teatrul din clădirea veche aflată pe str. Ilfov nr. 1, în spatele CEC-ului de pe Calea Victoriei, nu era cu mult mai cald decât afară, deși gazdele și-au așteptat publicul cu ceai fierbinte și [...] Citește în continuare
Pentru a vorbi pe limba copiilor, nu e suficient să cunoşti sensul cuvintelor şi gramatica, ci e necesar a te opri la prima şi adevărata menire a lor. Nu e ca în limbile Extremului Orient, unde sunetele pot reprezenta noţiuni diferite, în funcţie de intonaţie şi gestică, iar ideogramele, la rândul lor, pot avea multiple [...] Citește în continuare
Noi, cei ai Teatrului, ridicăm lumii oglinda în faţă. Şi ne mândrim că îi arătăm pe ei, civilii, aşa cum sunt. Că punem umărul nostru cel artist la mersul istoriei. Că spunem adevărul, iar prin meşteşugul nostru schimbăm lumea cea mică din spectator, pentru ca el, molipsit de harul nostru, să schimbe la rându-i lumea [...] Citește în continuare
Teatrul Nottara își propune să se reconfigureze. Să schimbe ceva într-un repertoriu vetust și prea puțin atrăgător chiar și pentru publicul larg căruia, prin tradiție, i se adresează, ca teatru de pe bulevard („bulevardier”) ce e. Motiv pentru care Sala Studio – de altfel, mult mai ofertantă decât sala mare – va fi folosită, se [...] Citește în continuare
Nu doar câteva cuvinte, ci un întreg monolog în câteva cuvinte. Nu doar o replică dintr-o piesă, ci un moment-cheie dintr-un spectacol ce-și asumă franchețea. Nu doar o clipă, ci o întreagă atitudine într-o montare despre aripi frânte și imposibilitatea zborului. Și, totuși, dincolo de neputințe, rămân întotdeauna ceva forțe nedescoperite sau nefolosite. Și, totuși, [...] Citește în continuare
