Se află în spatele unora din puținele premii care se acordă în zona culturală în România. În urmă cu trei ani, a inițiat Premiile Constantin Brâncoveanu pentru istorie și cultură, pentru întreaga activitate, decernate în cadrul unei gale anuale, sub girul unui juriu alcătuit din personalități ale vieții culturale. În 2015, acestei inițiative i s-au [...] Citește în continuare
Special
special teatru
Multe flori sunt, dar puține Rod în lume o să poarte, Toate bat la poarta vieții, Dar se scutur multe moarte. E ușor a scrie versuri Când nimic nu ai a spune, Înșirând cuvinte goale Ce din coadă au să sune. Dar când inima-ți frământă Doruri vii și patimi multe, Ș-a lor glasuri [...] Citește în continuare
Pe 13 ianuarie se împlinește un an de când Valentin Nicolau a murit, absurd, într-o seară de marți. Vă oferim monologul „Joi la două”, scris în urmă cu ceva vreme, ca o pagină dintr-un jurnal imposibil, ca o poveste despre sine și despre oricine altcineva, ca o premoniție, ca un strigăt. „Cum să mor, dacă [...] Citește în continuare
„Nu rămâne nimic/ doar o bucățică de tămâie veche/ lângă cenușa ta“. E un haiku scris de Elizabeth Swados în 2012, care se poate citi și acum pe blogul artistei. În 2016, pe 5 ianuarie, când s-a stins din viață, în urmă ei a rămas însă mult mai mult. Enorm, spun artiștii care au lucrat [...] Citește în continuare
De ce (mai) e nevoie de teatru? Dar de muzică? Ce putere mai au ele în epoca vitezei și a violenței? Pentru ce (mai) merită să mergem la teatru și la operă? Cum ne (mai) poate schimba arta azi? Ce înseamnă spectatorul deschis? Acestea sunt numai câteva întrebări la care cunoscutul regizor Andrei Șerban a [...] Citește în continuare
Shakespeare este mai mare decât locuri comune ca „a fi sau a nu fi” sau „restul e tăcere” folosite ca sloganuri pentru a promova cursuri de dezvoltare personală pentru corporatişti. Shakespeare este mai mare decât reclama la energizant în care apare imaginea marelui Will căutând inspiraţie şi găsind-o în Red Bull care îţi dă aripi. [...] Citește în continuare
Textul face parte din volumul „Păstrează copia și nu uita originalul”, de Valentin Nicolau, apărut la Editura Nemira. Piesă într-un act Pesonaje: EA EL Acţiunea se petrece într-o casă în care a rămas doar EA. Scena 1 EL trage uşa în urma sa şi deschide un dosar gros plin de foi puse de-a valma. EA: [...] Citește în continuare
haosul bine temperat dându-se lui izvor macină secunde între două gânduri Nămeți de lumină rece în care plecare ce nume va purta orașul continentul părăsit? Fericirea e o mască dezlipită. la încheietura mâinii cătușa mă leagă de ce nu pot stăpâni Sudoarea are gustul zilei de ieri îți fur cu gândul numele [...] Citește în continuare
Dragă Moş Crăciun, Numele meu este Teatru. Teatru şi atât. Sunt un copil dorit şi iubit, lăudat şi aplaudat chiar. Am o familie mare şi frumoasă. Eu am uitat să scriu scrisori. Tastez laolaltă cu generaţia prezentului şi postez multe selfie-uri. Şi nici în tine nu mai prea cred. Sunt mare de-acum şi am de-a [...] Citește în continuare
La 34 de ani, Alina Cojocaru este, oficial, una dintre cele mai mari balerine din toate timpurile, așezată de topul din „The Telegraph” în rând cu Ana Pavlova, Galina Ulanova, Alicia Markova, Margot Fonteyn, Nadie Nerina, Nina Ananiashvili, Sylvie Guillem, Darcey Bussell, Ulyana Lopatkina, Tamara Rojo și Natalia Osipova. Știrile despre ea își fac mereu [...] Citește în continuare
Există cuvinte care devin cu adevărat sălbatice atunci când încerci să reconstitui trecutul unui om. Nu se lasă nicidecum îmblânzite și suspină necontenit, căci vor să se întoarcă îndată la matcă, acolo, unde le este locul. Cel mult, le putem convoca pentru a rescrie, încă o dată, o poveste numită Marin Sorescu. Dacă ești student [...] Citește în continuare
A venit şi-aici Crăciunul Să ne mângâie surghiunul. Cade albă nea Peste viaţa mea. Peste suflet ninge. Cade albă nea Peste viaţa mea Care-aici se stinge. Tremură albastre stele Peste lacrimile mele. Dumnezeu de sus În inimi ne-a pus Numai lacrimi grele. Dumnezeu de sus În inimi ne-a pus Pâlpâiri de stele… Numai [...] Citește în continuare
Sunt cinci ani de când o biată casă de cultură de pe strada 11 iunie din București s-a transformat într-un mic teatru, important atât pentru comunitatea locală, cât și pentru lumea teatrului românesc. Unele dintre cele mai valoroase spectacole ale ultimei jumătăți de deceniu au fost montate la Centrul Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu”, spectacole, [...] Citește în continuare
Odată cu toamna, s-a încheiat şi cea de-a XXVI-a ediţie a Festivalului de Dramaturgie Contemporană de la Braşov, unul dintre punctele de forţă ale anului festivalier românesc şi, desigur, eveniment esenţial al genului pentru publicul local. Din păcate, vagul situaţiei manageriale (regizorul Claudiu Goga, directorul companiei, şi-a înaintat demisia, pluteşte în aer o evidentă tensiune [...] Citește în continuare
