Este unul dintre actorii reprezentativi de la Unteatru, unde joacă în spectacolele „Trădare”, „Are nevoie de multă atenție”, „Liliom” și, cel mai recent, în „Frig”. Din 2015 este angajat al Teatrului „Maria Filotti” din Brăila, dar continuă să joace și în București, fiind mai degrabă actorul unor două orașe. A lucrat cu Vlad Cristache, cu [...] Citește în continuare
Tristețea nu este întotdeauna rezultatul micilor neîmpliniri, necazuri sau supărări. Tristețea se naște și din cauza bucuriilor trecutului și din imposibilitatea și neputința de a le retrăi aici și acum. Cele mai puternice melancolii/nostalgii apar în momentul prezentului care nu se poate lepăda de trecutul pe care îl idealizează, ca pe un fel de standard [...] Citește în continuare
Tu ești responsabil pentru propria fericire, așa că nu-i împovăra pe ceilalți cu greutatea unui sentiment atotcuprinzător, indefinibil și rarisim. Cam așa sună textele motivaționale contemporane, ca o rețetă în zece pași care poate să-ți schimbe viața cât ai pocni din degete. Poți să fii deja fericit, dar dacă fericirea ta nu se încadrează în [...] Citește în continuare
Anul acesta, la Teatrul „George Ciprian” din Buzău s-a organizat o altfel de ediție a obișnuitului festival de teatru, una dedicată unei teme universal valabile, foarte generoasă, fascinantă și fragilă deopotrivă: iubirea. Sub genericul oficial care poate servi drept îndemn, dar și drept laudă – „Buzău iubește teatrul” – publicul a putut viziona spectacole din [...] Citește în continuare
Îți amintești ultimul spectacol de teatru la care ai fost și în timpul căruia nu a sunat niciun telefon mobil, nu a vibrat sau nu ai zărit ecrane luminate în stânga și în dreapta, chiar în timpul reprezentației? Aproape că nu există spectacol la care să nu se facă simțită prezența telefonului, această extensie morbidă [...] Citește în continuare
Există comedii care îi provoacă spectatorului un râs feroce, care duce până la schimonosirea totală, există și comedii care smulg zâmbete împovărate de tristețe, comedii care doar crispează prin superficialitatea lor, comedii la care nu știi cum să reacționezi, căci îndată ce-ți arcuiești gura cazi în tragicomic. Dar există și acele comedii pe care îți [...] Citește în continuare
În fața artei, sub orice formă ar fi ea, se naște uneori o senzație unică, rarisimă, la limita dintre adevăr și pura imaginație – senzația că ești capabil, la o scară infimă, să empatizezi cu artistul prin intermediul a ceea ce creează. Procesul se poate inversa adeseori datorită unității și unui tipar care se repetă [...] Citește în continuare
Genul science fiction aparține mai degrabă literaturii și cinematografiei, care reușesc să redea prin cuvinte și imagini lumi plăsmuite în imaginația noastră, dar care, așa cum ne-a demonstrat-o timpul, într-o zi s-ar putea să devină o realitate palpabilă. În teatrul românesc actual, cel puțin în București, nu reușești să identifici spectacole axate pe un gen [...] Citește în continuare
Conform „teoriei purității genelor” actuale, nimeni nu este 100% pur român, francez, englez, german sau japonez. Și astfel, judecarea și eradicarea ființelor umane în funcție de un criteriu atât de abstract, pe care nu l-au ales la naștere și care nu stă în propria lor putere de a fi schimbat, pune cruzimea umană și perspectiva [...] Citește în continuare
Al Doilea Război Mondial stă să izbucnească, în timp ce un actor în palton, cu pălărie și un geamantan în mână, intră precaut în culisele unui teatru. E timorat, indecis, speriat și ca să capete încredere în talentul lui se așază în fața oglinzii pentru machiat și își imaginează un dialog cu însuși Konstantin Sergheevici [...] Citește în continuare
La început e cald, trei adolescenți sărbătoresc ultima zi de școală cu o bere. Se amețesc, plănuiesc să facă o baie răcoritoare și să piardă vremea într-una dintre pădurile Suediei… Ce-ar putea merge rău, ce-ar putea transforma o zi oarecare, cotidianul extrem de banal într-o tragedie? Lars Noren și-a imaginat atrocitățile ideologice ale secolului XXI [...] Citește în continuare
Americanii se confundă cu germanii, își schimbă fără niciun fel de tresărire hainele între ei, în timp ce într-o atmosferă de război, ei mai mult par să se joace de-a războiul. Atmosfera îmbibată de sunetele armelor, de hărmălăia soldaților și de procesul iminent de demolare din jur nu-l împiedică pe un ecarisor să viseze că-și [...] Citește în continuare
Zilele trecute, Teatrul Clasic „Ioan Slavici” din Arad și-a propus să aducă pe scenele teatrelor Nottara și Odeon o microstagiune formată din patru spectacole recente. Două dintre ele, „Bull” de Mike Bartlett, în regia lui Bobi Pricop și „Vârful aisbergului” de Antonio Tabares în regia lui Theodor-Cristian Popescu, analizează și pun în discuție așa-zisa cultură [...] Citește în continuare
Lumea corporației e un tărâm al tuturor promisiunilor și posibilităților, este job-ul de viitor, alternativa din ce în ce mai cuceritoare și la noi în țară sau, mai bine zis, șansa la o viață decentă. Pe cât de multe avantaje pare să prezinte universul corporatist, pe atât de multe acuze și critici i se aduc. [...] Citește în continuare
