Cronica

Când spui festival te gândeşti la Cannes, Veneţia, Edinburgh, Avignon. Poate „Anonimul” la Sfântul Gheorghe, poate „Shakespeare” la Craiova. FITS, FNT, TIFF. Dar la Piteşti… ce găseşti când vine vorba de festivaluri? Nu vorbim despre lalelele devenite simbol local, nu discutăm despre festivalul itinerant al berii, plimbat de la sat la oraş prin toată ţara, [...] Citește în continuare

Cronica

Orice iniţiativă în zona teatrului independent este bine-venită, câtă vreme în teatrele subvenţionate şansele pentru artiştii tineri sunt, practic, inexistente. Situaţia este gravă pe termen lung, pentru că actorii şi regizorii proaspăt absolvenţi nu au unde să se formeze cu adevărat, jucând, după ce termină facultatea, iar asta va duce în câţiva ani la o [...] Citește în continuare

Cronica

În virtutea gradelor în plus şi a spectacolelor în minus, din plictis estival şi prea-plin politic, în aerul sufocant al saunei cu proporţii de metropolă, visez la bucuria ninsorii şi a vântului care suflă cu putere la Teatrul Bulandra –„Îngropaţi-mă pe după plintă”.  „Secătură, sinistră, scârbavnică şi blestemată! Paduche ce eşti! Te calc în picioare! [...] Citește în continuare

Cronica

Când spectacolul e corect, e corect. Hazul-haz, poanta-poantă, drama-dramă, isteria-isterie şi cioaca-cioacă. Cu de toate – ca la o pomană oltenească. Cu nume mari pe afiş, cu decoruri şi muzici frumoase, cu câteva roluri minunate, alte câteva mai neizbutite, gaguri pe ici pe colo, în punctele eseţiale, ritm susţinut, poante groase presărate cu moderaţie, umor [...] Citește în continuare

Cronica

În categoria spectacolelor „pentru public” – spectacole care, în principiu, urmează fără greş reţeta succesului, cu distribuţie formată din vedete de ieri şi de azi, cu un text clasic, lăsat în voia lui, cu accente (prea) puternice în zona comicului, scenografie clasică, asta ca să nu spun desuetă – intră, cu siguranţă, „Gaiţele”, în regia [...] Citește în continuare