Editorial

  Foto Florin Ghioca În deschiderea Festivalului Național de Teatru, pe 24 octombrie, Ion Caramitru, directorul Teatrului Național din București, făcea un anunț-surpriză: pe 10 noiembrie va avea loc inaugurarea Sălii Mari a TNB… Anunțul era surprinzător pentru că era evident la acel moment că Sala Mare nu e gata și nici n-avea să fie [...] Citește în continuare

Editorial

Așadar, cinci ani de Yorick, anunțam săptămâna trecută. E mult, e puțin? O picătură în oceanul Internetului, care nu se umple niciodată, revista noastră și-a dorit să descopere și/ sau să redescopere teatrul altfel, aducându-l mai aproape de publicul său, dezvăluindu-l din mai multe unghiuri, punându-l în valoare pentru spectatorul din mileniul III. O revistă [...] Citește în continuare

Editorial

Ne plângem, știți prea bine. E un obicei ancestral. Românul se plânge de diverse. De mulți ani, dintotdeauna, se plânge și de diverse hibe, neajunsuri, nereușite din viața culturală, inclusiv din teatru. Unele sunt reale, alte îmi par, mărturisesc, într-o oarecare măsură, închipuite. Printre ele, ideea că n-ar exista regizori suficient de promițători printre tineri. [...] Citește în continuare

Editorial

Eram la Oradea, la Festivalul de Teatru Scurt. Era târziu, în jur de zece seara, era frig, pentru că spectacolul se întâmpla afară, pe o scenă special construită, spectatorii primiseră pături şi se înveliseră cu ele. Se juca „În inima nopţii – Episodul Hamlet”, în regia lui Gavriil Pinte. Asta, ca să vă faceţi o [...] Citește în continuare

Editorial

După o mare nebuloasă în care a plutit multă vreme, Festivalul Național de Teatru, ediția a 24-a, și-a aflat într-un târziu, spre primăvară-vară, selecționerul, care, într-un timp record, în plină vară, când teatrele sunt în vacanță, face publică și selecția. Cu un mic tam-tam, de altfel necesar, cu ceasul pus să curgă invers, arătând minutele [...] Citește în continuare

Editorial

Când auzi ceva despre „Mere roșii“, „Secvențe“, „Nunta de piatră“, „De ce trag clopotele, Mitică?“, „Asphalt Tango“, „Filantropica“ sau „Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii“, câteva filme importante în scurta istorie a cinematografiei românești, numele lui îți vine inevitabil în minte. Mircea Diaconu este un minunat actor de film, una dintre acele valori care s-au confirmat [...] Citește în continuare