Cât de fragile sunt limitele dintre normalitate și anormalitate? Până unde merge dictatura regulilor societății? Până unde merge dictatura „normalității”? Într-o lume în care dictaturile de orice fel se întrec în a-și afirma virtuțile „toleranței”, într-o lume în care totul „trebuie” și totul e închis în mici compartimente bine etichetate, ale căror limite nu trebuie [...] Citește în continuare
Numărul 420
Este actriță la Teatrul Național din Timișoara, oraș pe care îl consideră acasă… și unde, din 1995, a interpretat zeci de roluri importante, în regia unor regizori cunoscuți, a fost nominalizată la Premii UNITER, este iubită de public. În acest an, pentru prima dată a acceptat un proiect în București, rolul Arkadina, în „Pescărușul” în [...] Citește în continuare
Scrisă prin 1942, însă având premiera absolută doar în 1946, adică la doar un an după dispariția enigmatică a autorului (spun asta, deși mie îmi e din ce în ce mai clar că, din felurite motive, printre care și acela de a fi băgați în seamă, unii istorici literari complică și caută conotații politice în [...] Citește în continuare
E tare greu să taci. Să taci cu adevărat. Pentru tine şi pentru ceilalţi. Şi pentru celălalt. Să taci când vrei să strigi. Pur şi simplu să taci atunci când doare. Şi să asculţi odată cu tăcerea ta. Să taci şi să asculţi. Şi să îţi vorbească ochii şi tot corpul tău să devină un [...] Citește în continuare
Climb every mountain… Să urci orice munte… Într-o lume aiurea, bezmetică, pe dos, într-o lume în care munţii îşi pun poalele-n cap şi-apoi îşi îngroapă vârfurile în pământ, ca struţul, curajul de a-ţi urma visul până la capăt devine o raritate. Rara avis par a fi cei care urcă munţii vieţii şi aleg calea cea [...] Citește în continuare
Sunt, cred, deja mai bine de șase ani de când actrița Tania Popa lansa pe piață, într-un one woman show intrat în repertoriul Teatrului Național din București, o piesă care se dovedește a fi dacă nu cel mai bun, oricum cel mai de succes text scris până acum de Lia Bugnar. E vorba despre Fata [...] Citește în continuare
Of, iubirea! Complicat lucru. Atâtea sentimente amestecă şi atâtea minţi suceşte, încât ajungem să o confundăm cu fel de fel de experienţe şi senzaţii. Cum începe stolul de flururi să roiască, gata iubeşti. Un frison scurt şi pac te-ai îndrăgostit. Parcă prea repede ne declarăm iubirea şi prea neserios. Azi o iubire, mâine două, poimâine [...] Citește în continuare
O mulțime de spectacole anunță teatrele din capitala Franței pentru toamna aceasta, când viața artistică își reintră în drepturi. Pentru stagiunea 2018-2019, se anunță producții de toate felurile și la instituțiile publice, și la teatrele private, care își tot vestesc cu surle și trâmbițe dorința de schimbare, câteva dintre cele mai cunoscute schimbându-și recent și [...] Citește în continuare
Am cumpărat volumul intitulat simplu Teatru, purtând semnătura, altminteri pentru mine complet necunoscută a Cătălinei Florina Florescu (Editura Tracus Arte, București, 2018), stimulat de faptul că pe coperta a patra a cărții figurează o recomandare entuziastă datorată marelui regizor Andrei Șerban. În cuvintele sale, dl. Șerban ne încredințează că ar fi vorba despre o literatură [...] Citește în continuare
Cad grăbite pe aleea Parcului cu flori albastre Frunze moarte, vorba ceea, Ca iluziile noastre. Prin lumina estompată De mătasa unui nor, Visătoare trece-o fată C-un plutonier-major. Rumen de timiditate El se uită-n jos posac. Ea striveşte foi uscate Sub pantofii mici de lac. Şi-ntr-o fină discordanţă Cu priveliştea sonoră, Merg aşa, [...] Citește în continuare