Corabia se scufunda încet noi ziceam şi ce dacă se scufundă corabia şi mai ziceam orice corabie se scufundă într-o zi şi ne strângeam mâinile ne luam rămas bun dar corabia se scufunda atât de încet încât după zece zile noi cei care ne-am dat mâinile încă ne priveam ruşinaţi şi ziceam nu-i nimic asta-i [...] Citește în continuare
Teatrul de Comedie
Trăim într-o lume în care totul e permis, totul e posibil, nimic nu e interzis, într-o lume în care, în numele deschiderii absolute către orice, al aşa-zisei political correctness, se practică uniformizarea devenită o nouă religie. Diferenţa este sancţionată, tot ce e „altfel” e înlăturat, nivelat, comunizat… Textul lui Marius von Mayenburg, pus în scenă [...] Citește în continuare
Cum am învăţat să conduc este un text dramatic scris în logica poeziei, iar spectacolul montat de Eugen Gyemant reuşeşte să-i fie perfect adecvat. Sporindu-i cu rigoare – deloc paradoxal! – poezia. „Eu scriu doar despre lucruri care au un impact direct asupra vieţii mele. (…) Iar dacă oamenii se supără, asta înseamnă că piesa [...] Citește în continuare
Da, aseară am auzit vorbindu-se pe la colţuri că asta – cea de a XI-a – ar fi cea mai bună ediţie a Festivalului Comediei Româneşti. N-aş face clasamente… Eu doar v-aş povesti despre dragostea cu care au fost primiţi spectatorii şi despre bucuria întâlnirii cu festivalul. 16-23 iunie, o săptămână cu mai bine de [...] Citește în continuare
Între 16 și 23 iunie, la Teatrul de Comedie din București va avea loc cea de-a XI-a ediție a Festivalul Comediei Româneşti – festCO 2013. În perioada festivalului, Teatrul de Comedie proclamă Centrul Vechi – Oraş al Comediei Româneşti. În cadrul secţiunii oficiale au fost selecţionate patru spectacole, inspirate de opera lui I.L. Caragiale, toate [...] Citește în continuare
Ne-am obişnuit să asociem cuvântul „pescăruş” cu libertate, zbor, alb, puritate, fragilitate, plutire, mare, orizont… Când ne gândim la piesa lui Cehov plonjăm şi mai adânc în stereotipuri şi ne vin imediat în minte Nina cea naivă, puterea de a îndura, neputinţa lui Treplev, forme noi, un lac feeric şi oamenii de prisos care vorbesc [...] Citește în continuare
Informaţiile obţinute „pe surse” în lungile-mi peregrinări prin ţară din ultimele luni sugerau că 2013 ar fi „Anul Pescăruşului” şi că mulţi artişti creatori se vor lăsa inspiraţi de această primă manifestare publică a dramaturgiei cehoviene. Iată însă că stagiunea se apropie cu paşi grăbiţi (sau mai lenţi) de final şi doar două astfel de [...] Citește în continuare
Regizorul Vlad Cristache ne arată încă de la început ce se va întâmpla. Pentru că, ocupându-ne locurile în sală, îl găsim deja pe Lette – superinventatorul angajat la o firmă cu vizibilitate internaţională – în camera sa de hotel, imaginată ca un frigider-reclamă pentru acea băutură care se defineşte în roşu/alb, dar care poartă aici [...] Citește în continuare
Urâţi mai suntem! Indiferent de trăsături, culoarea ochilor, forme, înălţime sau sex. Suntem urâţi pentru că nu suntem frumoşi la modul ideal. Nu avem nasul perfect, părul perfect, buzele perfecte… Aşa că suntem urâţi. Câteva kilograme în plus, un început de chelie, puţină miopie şi gata; purtăm la unison ştampila urâţeniei pusă de societatea care [...] Citește în continuare
E frumos acasă, la tata. O boltă umbroasă, aer curat, linişte, prieteni din copilărie, amintiri. Departe de griul oraşului aglomerat, de probleme, frustrări şi oamenii din ce în ce mai mulţi şi mai trişti. Eu, cel puţin, aşa credeam. Am fost şi eu „Acasă la tata” la Teatrul de Comedie. Şi nu pot spune că [...] Citește în continuare
Dumitru Solomon, un dramaturg nedreptățit de istoria recentă a teatrului românesc, e jucat rar. Poate pentru că textele lui au un iz ușor desuet, o poezie ironică și asumată, cu inflexiuni à la Sebastian și Mazilu, care în agitatul nostru început de secol 21 își găsesc locul mai greu. Scriitura lui nu e nici revoltat [...] Citește în continuare
La 77 de ani, actriţa Sanda Toma ne dovedeşte că este într-o formă excepţională. Frumoasă, cu o voce limpede, vorbind aşa cum ne era tare dor să auzim vorbindu-se pe scenă şi acoperind cu vioiciune întreg spaţiul pe care i l-a pus regizorul la dispoziţie. La mulţi ani, doamnă Sanda Toma! Socotim “Învaţă-mă, Céline!” drept [...] Citește în continuare
Pentru că 2012 va fi „anul Caragiale” a existat o preocupare mai susţinută pentru textele lui în ultima perioadă. În acest context se încadrează şi noul spectacol al Teatrului de Comedie din Bucureşti, „O scrisoare pierdută”. [...] Citește în continuare
Am descoperit în Sala Nouă a Tetrului de Comedie un spectacol puternic şi valoros, bine gândit şi bine lucrat regizoral şi care dezvăluie un grup de actori despre a căror evidentă valoare sper să nu spunem peste ceva vreme că a fost înghiţită de valurile crizei... [...] Citește în continuare
