De la Politikonul lui Aristotel şi până la politichia mioritică e cale lungă, cu haltă prin politic-of şi politic-vai. Subiectul preferat la bere, la cină, la coadă, în autobuz, în pat înainte de culcare şi, mai ales, pe Facebook. Mai de succes decât orice serial, cu mai multe episoade decât Tânăr şi neliniştit şi intrigi [...] Citește în continuare
Mergem la teatru. Stăm cuminţi în sală şi aplaudăm. Ne-a plăcut. De cele mai mult ori ne place. A fost un spectacol bun, concluzionăm satisfăcuţi. Şi actorul ăla… nemaipomenit. Dar de ce a fost bun? Ce îl face pe actorul ăla să fie bun? Sau ce l-a făcut pe actorul ăla care ştim noi că [...] Citește în continuare
9 ½ – 9 zile şi jumătate – atât a durat experienţa mea numită FITS 2016. Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu este cea mai completă călătorie pentru un culture vulture. Dacă îţi place să te trezeşti şi să adormi cu gândul la teatru în mai toate formele sale, câteva zile petrecute la Sibiu [...] Citește în continuare
Trei titluri: „Faust”, „Lulu”, „Metamorfoze” – spectacole patrimoniu în regia lui Silviu Purcărete. Iar pe cât de pretenţioasă pare a fi denumirea sub care sunt prezentate în programul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, pe atât de justă este. Trei ipostaze ale aceleiaşi lumi, unite de aceeaşi temă a deriziunii ca arta poetică. Totul [...] Citește în continuare
A fi sau a nu fi artist. O poetică a condiţiei de a exista în şi pentru a ta artă. Indiferent de consecinţe. Nuvela „Un artist al foamei” de Franz Kafka este cu siguranţă una dintre lecturile care rămâne cu tine mult după închiderea copertei. Forţa temei e dublată de o umanitate absurdă, iar straturile [...] Citește în continuare
„În dragoste şi în război totul este permis”. Iar când dragostea şi războiul se amestecă şi se suprapun, cu atât mai mult. Ce se întâmplă, însă, când războiul se termină, iar dragostea se divide inegal? Atunci când în numele iubirii adevărate sacrifici mici pasiuni trecătoare, când te lupţi cu o lume ciuntită de şrapnele şi [...] Citește în continuare
„Să gândim în sala de teatru!” Iată un deziderat onorant şi promiţător. Între comedii spumoase şi entertainment, teatrul concentrat asupra laturii intelectului este de-a dreptul o provocare. Dacă nu un lux. Un spectacol în care mintea spectatorului să fie invitată la conexiuni şi la interpretări personale, în care cultura generală să fie angrenată în receptare [...] Citește în continuare
Visaţi colorat? Cei mai mulţi visează în alb-negru. Tonurile de gri, penumbrele, lumina palidă, monotonia cromatică – o lume întreagă. Plonjarea în reverie nu trebuie să aibă rezerve. Închizi ochii şi laşi mintea liberă. Poate singurele momente de sinceritate deplină a unui om se petrec în spatele pleoapelor pulsând în somn. Constructul mental numit vis, [...] Citește în continuare
Psiholog nu sunt. Părinte, nici atât. Sunt om de teatru. Şi am fost şi copil. Am văzut spectacolul „Faust” de la Sibiu, în regia lui Silviu Purcărete de trei ori. La fel ca mii de spectatori, nu mi-am pus problema moralităţii distribuirii celor şapte fetiţe într-un spectacol nerecomandat minorilor sub 16 ani. La nouă ani [...] Citește în continuare
Suntem conectaţi. Din ce în ce mai mult. Legaţi fedeleş de eranele luminoase, cu amprente digitale tot mai elaborate, vieţile noastre se mută încet-încet în mediul virtual. De la cumpărături online, prieteni virtuali şi până la other life. Încercăm să ţinem pasul cu timpul nostru şi, de la un anumit punct, nu mai e foarte [...] Citește în continuare
Să fie comedie! Comedie românescă. Sâmbătă seara a început cea de-a paisprezecea ediţie e FestCo. În centrul vechi, printre turişti străini, terase şi cocktailuri un flashmob semi-anunţat a oprit trecătorii pe strada Liscani. O deschidere fresh, acompaniată la chitara de Alexandru Ştefănescu, pe versurile lui Răzvan Krem Alexe şi dansată de elevii Liceului „Floria Capsali”. [...] Citește în continuare
Românul e dat în mă-sa; se plânge toată ziua că n-are de niciunele, dar descurcă el, se descurcă. O replică-refren a unui primar mioritic din filmul lui Lucian Pintilie „Balanţa”. Definitorie şi definitivă. Douăzeci și patru de ani mai târziu, o tânără îşi întreabă pervers-inocent tatăl M-am descurcat, nu? în filmul lui Cristian Mungiu „Bacalaureat”. [...] Citește în continuare
Credinţa e un păcat. Indiferent ce nume poartă şi de dogme. Când credinţa ta nu e şi a celorlalţi, păcătuieşti. Şi trebuie să fii pedepsit. Dacă nu eşti practicant, poţi să crezi în ce vrei tu în pătrăţica ta. Doar să nu vorbeşti despre asta. Şi nu e vorba numai de Dumnezeu – oricare ar [...] Citește în continuare
Imaginaţia este tare ghiduşă. Se joacă pervers cu minţile omului şi festele sale poznaşe dau de furcă uneori logicii şi raţiunii. Pentru un om de teatru, un strop în plus din acest cocktail de vise, fantasme, năstrusnicii şi ludic este un nectar preţios. Dar, ca orice băutură tare, îmbată rapid, seduce definitiv şi, din când [...] Citește în continuare
