Religia şi credinţa par a fi unul şi acelaşi lucru. Doar par. În timp ce credinţa este foarte personală şi, de cele mai multe ori, sinceră, religia este o dogmă care supune prin reguli. Poţi foarte bine să crezi, să fii credincios, fără să fii neapărat religios. Şi la fel de bine poţi să fii [...] Citește în continuare
Cronica
Cronici de teatru
Piesa Occident Express a lui Matei Vișniec își află punctul de plecare în fascinația exercitată odinioară de una dintre minunile căilor ferate. Orient Express. Care nu era doar trenul de lung parcurs și de mare viteză în care se petreceau crime de genul celor dezlegate de infailibilul Hercule Poirot în romanele Agathei Christie, ci și [...] Citește în continuare
Pulsează în teatrul românesc o căutare a spectaculosului. Ne aflăm, încă, într-o perioadă a schimbărilor estetice, a încercărilor artistice. Dar nu în sensul performance-ului, ci în dorința găsirii de noi limbaje teatrale, care să depășească textul, care să aducă plus valoare din punct de vedere spectacular. Căutăm emoție, dar nu în stare pură. Cred, din [...] Citește în continuare
Percepută drept unul dintre cele mai europene, mai apropiate de ceea ce se înțelege prin sintagma standarde occidentale, Oradea este un oraș mustind de contradicții. Lefurile oamenilor nu sunt chiar atât de mari pe cât s-ar crede, nici pofta de cultură nu este așa cum ar trebui să fie, numărul orădenilor care frecventează cu regularitate [...] Citește în continuare
Lumea nu e deloc aşa de colorată precum o vedem cu ochii noştri sănătoşi. Nici măcar în sepia, filtrată prin aplicaţiile de care suntem dependenţi. Şi nici adumbrită de lentilele polarizate ale ochelarilor noştri de firmă. Lumea e monocromă; între alb şi negru, cu infinite nuanţe de gri. Lumea e aşa cum o visează cei [...] Citește în continuare
Când auzi „Alice” prima dată, parcă-l și vezi pe Iepurele Alb care te conduce către Țara Minunilor. E personajul acela celebru pe care îl știu cam toate generațiile (măcar datorită ecranizării din 2010 a lui Tim Burton, avându-l în rolul principal pe magnificul Johnny Depp). Cu acest gând am intrat în sala Teatrului GONG din [...] Citește în continuare
Minuțios cum îl știm, sunt absolut convins că nu degeaba a ținut regizorul Victor Ioan Frunză ca, înainte de începerea reprezentației spectacolului cu piesa Totul în grădină de Edward Albee, montat la Teatrul de Comedie din București, să fie afișat textul didascalic ce ne avertizează că acțiunea cu iz de thriller se petrece în America [...] Citește în continuare
Durata este unul dintre elementele care definesc în mod esenţial un act artistic. Aşa cum calitatea materialelor din costume determină impactul vizual pe care acestea îl vor avea în economia spectacolului, la fel şi durata va influenţa modul de receptare. În mod firesc, acţiunea ar trebui să fie cea care stabileşte cât durează, cu aproximaţie, [...] Citește în continuare
Nu este pentru prima dată când piesa Treapta a noua a americanului Tom Ziegler apare pe un afiș românesc de teatru. Reamintesc că ocazia anterioară a provocat senzație nu în primul rând datorită conținutului piesei și valorii sale literar-dramaturgice, ci, mai degrabă, fiindcă spectacolul produs, dacă îmi aduc bine aminte, prin 2008, spectacol în care [...] Citește în continuare
Mărturisesc că nu sunt defel adeptul modificării titlurilor unor piese cunoscute, fiindcă cel mai adesea ele nu au justificări reale, ci, mai curând, reflectă ambiția de originalitate cu orice preț a unor regizori. O originalitate care nu este întotdeauna susținută de ceea ce se întâmplă pe scenă. Iată însă că mă văd acum în situația [...] Citește în continuare
Unele texte sunt pur şi simplu adorabile. Te cuceresc de la prima lectură, replicile curg, personajele au de toate, vezi cu ochii minţii spectacolul gata ridicat pe scenă, te entuziasmezi anticipând reacţiile publicului şi când ai terminat de citit parcă deja simţi în mână trofeul care încununează un succes unanim. Şi tocmai aceste texte frumoase [...] Citește în continuare
În anul 2014, regizorul Radu Afrim monta, împreună cu actorii Trupei “Tompa Miklós” de la Teatrul Național din Târgu Mureș, spectacolul intitulat Castingul Dracului, al cărui suport dramaturgic ne era pezentat drept creație colectivă a tuturor celor care își aduceau contribuția la montare. Sigur, regizorului îi revenea, la urma urmei, partea leului, el asumându-și și [...] Citește în continuare
O familie disfuncţională cu o poveste profund emoţionantă. O poveste care te face să înţelegi că tot ce ni se întâmplă este rezultatul lucrurilor la care suntem conectaţi. Dar care, mai ales, pune reflectorul pe universul feminin… Spectacolul, pus în scenă de Vlad Massaci, la Teatrul Mic din București, este bazat pe textul scris de Tracy [...] Citește în continuare
Spectacolele de Centenar au fost preferatele teatrelor din toată țara anul trecut, când fondurile au curs generos în această direcție, de cele mai multe ori invers proporțional cu valoarea spectacolelor. Așa se face că, din multele producții cu teme legate de românism/ istoria românilor/ Centenar etc., puține au fost cu adevărat valoroase sau măcar au [...] Citește în continuare
