E mai greu previzibil să demonstrezi familia comună a doi dramaturgi aflaţi în jurul vârstei de 40 de ani, unul născut în regiunea Sverdlovskaya, din Urali, celălalt belgian. La 37 de ani, rusul Vasili Sigarev este deja un nume de referinţă al dramaturgiei depăşind culorile naţionale, la 42 regizorul şi actorul valon Thierry Janssen este [...] Citește în continuare
Cronica
Cronici de teatru
Textul „Liliom” al lui Ferenc Molnár, scris acum o sută de ani, i-a tentat pe mulţi dintre creatorii celebri ai ultimului secol, a devenit un hit, a fost pus în scenă în toată lumea, a fost transformat în musical și ecranizat, a devenit subiect pentru un balet celebru… Povestea lui Liliom, băiatul care nu poate [...] Citește în continuare
Lavinia Şerban, Teatrologie, anul II, UNATC Bucureşti Totul e bine când se termină cu bine. După maratonul de spectacole Shakespeare de ţinută elisabetană, după minunatele seminarii de critică şi după sedinţele de shakespearologie şi care au culminat cu o altfel de şedinţă la Cetate, tot cu shakespearologi, dar adresată poporului, căci vorba aceea, Shakespeare este [...] Citește în continuare
Oana Bogzaru, Teatrologie, anul II, UNATC Bucureşti Ziua a opta de festival. După reprezentațiile de la Arcub, spectacolul „Miranda” în regia lui Oskaras Koršunovas ajunge în Craiova. Entuziasm din partea celor care l-au vizionat, așteptări (mari) din partea celor prezenți la festival. O mică anecdotă. Cu o seară înainte, criticul de teatru Ian Herbert, la [...] Citește în continuare
Lavinia Şerban, Teatrologie, anul II, UNATC Bucureşti Din doi în doi ani, metropola oltenească se îmbracă în haine de catifea de culoarea purpurei şi aşteaptă mândră şi ferchezuită să înceapă festivalul Shakespeare. Meşterii mari ai teatrului din toate colţurile sferei pământeşti: actori şi scenografi, luminişti şi sunetişti, profesori şi studenţi, se strâng cu toţii în [...] Citește în continuare
Anul acesta, la 23 aprilie, întreaga lume culturală şi-a aniversat Creatorul de Teatru, pe William Shakespeare. Sistemul zecimal consideră cei 450 de ani scurşi de la naşterea sa drept număr „rotund”, iar manifestările dedicate dramaturgului au înconjurat globul, deşi drept ar fi să îl serbăm în fiecare zi. La Craiova, tradiţionalul festival internaţional ce îi [...] Citește în continuare
De unde vin cuvintele? Cine i le trimite Poetului? Şi, mai ales, când? Ce se întâmplă până în acel moment în care versul, hărăzit să fie spus în veac, irumpe? Până la – sau… de la – vorbele lui Hamlet, care au nemurit Bufonul mort demult şi până la – sau… de la – bătrâna-nţelepciune [...] Citește în continuare
Iubirea este un lucru foarte mare. Căci fără de iubire… viața e pustiu. Și totuși; cam banal, nu-i așa? Ne îndrăgostim, iubim, se pare, ne certăm, obligatoriu ne împăcăm, înşelăm, că doar oameni suntem, deci şi geloşi, dorim cu patimă, ne consumăm reciproc şi toate astea se numesc, o – atât de romantic – iubire. [...] Citește în continuare
„O prostie mare cu cântece răgușite și coruri zbierate, de Matei Millo și Vasile Alecsandri, prelucrate și mai prostește de Cătălin Ștefănescu, cu ajutorul substanțial al lui Doru Mareș”. Așa sună prezentarea autoironică a spectacolului „Vârciorova. Carantină” de la Teatrul Municipal Bacovia, pus în scenă de Alexandru Dabija. Alexandru Dabija care a fost neobosit în [...] Citește în continuare
Horia Suru a riscat atunci când a ales să pună pe scena Teatrului George Bacovia din Bacău un spectacol precum „Călin (povestea modernă)”. Și a riscat și conducerea teatrului când a invitat un regizor tânăr să monteze un one-woman show cu totul inedit, inspirat din „Wunschkonzert” de Franz Xaver Kroetz și din „Călin (file din [...] Citește în continuare
Anul trecut, la „Gala Absolvenților“ de la Universitatea Naționată de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale“ din București am văzut câteva spectacole studențești cărora le-ar fi stat foarte bine pe scene profesioniste și care ar fi putut avea chiar succes: personalități deja formate, mijloace deja stăpânite, dorință de a se juca și de a se [...] Citește în continuare
De ce avem nevoie de teatru? Care este motivul pentru care cumpărăm bilete şi umplem sălile de spectacol? Ce căutăm, de fapt? Poveste, emoţie, talent, umor, imaginaţie, bucurie… clişee. Răspunsurile sunt trase la indigo şi par atât de comune, încât cad în derizoriu; „hrană pentru suflet”, „evadarea din real”, „oglinda lumii”. Şi totul sună atât [...] Citește în continuare
Nu, spectacolul lui András Urbán, „Brad de Crăciun la familia Ivanov”, n-are nimic de-a face cu poveștile calde și sentimentale la care te-ar putea duce cu gândul titlul cu irizări cehoviene. Textul îi aparține lui Aleksandr Ivanovici Vvedenski, poet cu o mare influență, deși neoficială, asupra avangardei și, desigur, „dușman al poporului” în Rusia comunistă, [...] Citește în continuare
O scenă aproape goală, un pom de butaforie, un pat de spital într-o parte, o măsuță cu două scaune în cealaltă parte. O orgă electronică și o tablă, ca într-o sală de clasă, pe care se vor înșira puținele zile pe care le mai are de trăit Oscar. Și „La vie en rose“, bineînțeles. Așa [...] Citește în continuare
