Oana Bogzaru, Teatrologie, anul II, UNATC Bucureşti Ar trebui sau nu ar trebui un spectacol de teatru să modifice spectatorul? Ar trebui ca publicul să plece acasă reflectând la ceea ce a văzut sau să uite imediat ce a intrat în stația de metrou? Întrebări la care veți răspunde da. Un da clar și categoric. [...] Citește în continuare
Cronica
Cronici de teatru
Alexandra Dima Montarea Omul cu chitara, cireașă inaugurală pe tortul festivalului turdean, nu reprezintă, în sine, o experiență teatrală complexă sau revelatoare. Este, pur și simplu, spectacolul obișnuit al degradării umane, surprins, desigur, în cele mai mizere ipostaze ale sale. Mihai Măniuțiu nu se ferește de banalitatea aparentă a personajului creat de Jon Fosse, ci [...] Citește în continuare
„Cred că libertatea unui regizor în raport cu un text poate merge foarte departe atâta timp cât nu trădează spiritul operei”, îmi spunea în urmă cu ceva vreme Felix Alexa. Premiera spectacolului „Revizorul” după textul lui Gogol, care a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute la Sala Studio a Teatrului Național din București, este o [...] Citește în continuare
Conjunctură Anunţând prima ediţie a FITO (Festivalul Internaţional de Teatru Oradea), Daniel Vulcu (directorul evenimentului, dar şi al Teatrului „Regina Maria”), secondat de Victoria Balint (director pentru Logistică şi Comunicare) şi de o echipă funcţională (fără de care un asemenea mecanism nici nu ar putea fi conceput), racordează la un nivel superior istorica Săptămână a [...] Citește în continuare
Oana Bogzaru, Teatrologie, anul II, UNATC Originalitatea a devenit un deziderat al oamenilor din societatea contemporană. Unicitatea, de asemenea, nu mai pare atât de greu de contrazis când te confrunți cu marea masă de oameni care încearcă să te transforme după chipul și asemănarea lor. Uneori chiar din încercarea disperată de a fi original ești [...] Citește în continuare
Lavinia Şerban, Teatrologie, anul II, UNATC Iubirea e un lucru foarte mare, ne spune mai în glumă, mai în serios, cu umor negru Ion Băieşu. Despre dragoste şi alte „bucurii” se discută deschis în spectacolul „Un pic prea intim”, schimbând decorul de confesional: cămăruţa de spovedit este o sală de teatru şi preotul se multiplică în [...] Citește în continuare
Oana Bogzaru, Teatrologie, anul II, UNATC Bucureşti Un spectacol ar trebui să aibă măcar bunul simț de a fi sincer. Să nu ne mintă mai mult decât ne mințim pe noi înșine. Ideal ar fi nici să nu ne menajeze, să spună dacă are ceva de spus. Dacă nu, atunci urcăm degeaba pe scenă. De [...] Citește în continuare
Lavinia Şerban, Teatrologie, anul II, UNATC Bucureşti Nu acelea pro-Stalin ambalate în hârtie strălucitoare şi înnodate cu fundiţă, pe care unii nostalgici le consumă şi astăzi. Sau şi acelea, dar oferite pe acelaşi platou cu celelalte: mărturii ale deţinuţilor torturaţi sau poezii compuse în celulele închisorilor comuniste. Un spectacol călătorie şi la propriu şi la [...] Citește în continuare
Tudor Costin Sicomaş Câtă bucurie, câtă mulţumire, să pot observa că, în această mare de corupţie, în acest ocean social absolut unic prin haosul ce îl caracterizează, mai există oameni care se dăruiesc întru totul artei şi, în special, artei spectacolului de teatru. E adevărat, din ce în ce mai puţini, căci fuga după strălucirea [...] Citește în continuare
Tovarăşul locotenent major al Securităţii din Botoşani care a anchetat Dosarul “Elevul” în 1981 habar nu avea că rândurile scrise de mâna lui sunt teatru. Nici autorii declaraţiilor nu ar fi putut bănui că sunt dramaturgi. Iar Mugur Călinescu, elevul care scria cu cretă pe ziduri “Libertate”, nu a făcut-o pentru a deveni personaj principal [...] Citește în continuare
Se ştie, Richard Wagner era departe de a fi un personaj prea simpatic. Chiar şi oameni care cu greu ar putea recunoaşte vreun fragment, cât de mic, din compoziţiile lui ştiu că avea o fire mai curând nesuferită şi o doză considerabilă de ingratitudine (mulţi dintre cei care l-au susţinut şi ajutat pot depune mărturie). [...] Citește în continuare
Semnul deschiderii stagiunii de anul acesta, Gala Tânărului Actor – HOP ajunsă la a şaisprezecea ediţie pe stil nou, s-a dovedit, previzibil de altfel, un eveniment extrem (şi în sensul sporturilor extreme), încărcat conotativ pe termen lung (poate mai lung decât vârful nasului unei vieţi de om). Înţelesul fundamental al celor patru zile de la [...] Citește în continuare
Spectacolul cu care John Malkovich a venit la București nu a fost tocmai o producție obișnuită pentru publicul de teatru din România. O combinație de muzică și teatru din care, dacă pe scenă nu ar fi fost John Malkovich, cu siguranță partea de teatru ar fi fost extrem de subțire. Pretextul, povestea criminalului în serie [...] Citește în continuare
Scări metalice se balansează neîncetat, luminate rând pe rând de reflectoare. Mișcări metalice, într-un spațiu gol, între zidurile unei celule de închisoare. De fapt, totul este o scară, pe care urcă și coboară sufletele și conștiințele unor personaje, o scară pe care se desfășoară agonia și extazul. Suspendate parcă în gol, scările metalice ce animă [...] Citește în continuare
