Lansat săptămâna trecută, programul 9G (Noua Generație) de la Teatrul Național din București a suscitat deja câteva reacții aprinse în rândul creatorilor independenți, cei cărora li se adresează. Propus ca o soluție la problemele tinerilor artiști pentru care ușile teatrelor sunt de cele mai multe ori închise, acest program le deschide o ușiță din dos, [...] Citește în continuare
Opinii
28 noiembrie 1997. La Teatrul Vieux-Colombier, unde Jacques Copeau a început lupta pentru teatru de artă în Franţa, faimosul Giorgio Strehler ţine un discurs despre teatrul pe care-l profesează. Nu e o apărare, ci o pledoarie pro, directă, construită pe confesiune, revelând superba lipsă de rigiditate a regizorului: „Ceea ce contează este să nu fii [...] Citește în continuare
Bach. Rammstein. 0 1 1 2 3 5 8 13 21… Imaginea corolei unui frasin în bătaia vântului. Edgar Alan Poe. Pescuitul. ( ). “Poate că singura diferenţă dintre mine şi alţi oameni este că eu am cerut mereu mai mult apusului. Culori mai spectaculoase atunci când soarele atinge orizontul. Probabil singurul meu păcat.” Un [...] Citește în continuare
Corabia se scufunda încet noi ziceam şi ce dacă se scufundă corabia şi mai ziceam orice corabie se scufundă într-o zi şi ne strângeam mâinile ne luam rămas bun dar corabia se scufunda atât de încet încât după zece zile noi cei care ne-am dat mâinile încă ne priveam ruşinaţi şi ziceam nu-i nimic asta-i [...] Citește în continuare
A fost odată ca niciodată un sport minunat. Se întâmpla în vremea de aur a omenirii, când nu existau cumătrul Facebook şi taica Internet, iar soarele jucăuş şi viaţa ademenitoare îi scoteau încă pe oameni din casă. Fiindcă, pe atunci, dragii moşului, tare mai era lumea însetată de frumos! Şi-l căuta peste tot: prin palate [...] Citește în continuare
De ce mai mergem astăzi la teatru? Ce căutăm în sala întunecată? Pe cine? De ce? Scopul artei teatrale, declarat sau intuit, s-a tot metamorfozat de-a lungul istoriei. Adaptarea la “aici şi acum” a fost mereu în pas cu acordarea actului teatral la timpul prezent. Catharsis în Grecia antică, “pâine şi circ” în Imperiul Roman, [...] Citește în continuare
S-a încheiat Festivalul Național de Teatru. A fost cea de-a 23-a ediție și a fost finalul acestui mandat al directorului artistic și selecționerului unic Alice Georgescu. A fost o ediție desfășurată cu greu, cu bani veniți în ultimul moment, cu eforturi contra cronometru. Avem un Minister al Culturii care, la adăpostul tăcerii generale complice, calcă [...] Citește în continuare
Șase spectacole au fost incluse de selecționerul Alice Georgescu în secțiunea „Teatrul de mâine” din cadrul Festivalului Național de Teatru, a cărui ediție din 2013 s-a încheiat duminică seara la București: „Yentl” de Leah Napolin şi Isaac Bashevis Singer, regia: Erwin Şimşensohn, Teatrul Evreiesc de Stat Bucureşti; „Urâtul” de Marius von Mayenburg, regia: Vlad Cristache, [...] Citește în continuare
Eu cred că principiul sănătos, ar fi acela ca juriile sau valorizatorii să respecte şi alte forme sau curente artistice chiar dacă nu le împărtăşesc; să recunoască valoarea (profesională) şi într-un spectacol care nu le place, în sensul că sunt în conflict doctrinar cu el. Eu cred că atunci s-ar produce marea reformă teatrală din [...] Citește în continuare
Limba română e cea mai frumoasă. Ţara asta e minunată, iar iubirea e singurul lucru care contează. Oamenii mai sunt încă frumoşi, ochii lor spun poveşti cu final fericit, iar cerul, oricât de greu ne-ar apăsa, tot albastru rămâne în spatele norilor. Avem nevoie să ne amintim din când în când că există motive pentru [...] Citește în continuare
Cum să facem teatru? Cuminte, domol, agale, ca un bunic grijuliu care îşi uimeşte nepotul cu basmele cu Făt-Frumos cel viteaz şi invariabil învingător în lupta cu balaurul cu cât mai multe capete sau avântat, rebel, egoist şi infatuat ca un hipster insolent căruia puţin îi pasă cine ce înţelege atâta timp cât e cool. [...] Citește în continuare
Artiştii sunt sensibili, sunt speciali, ei simt alftel decât ceilalţi, sunt numai iubire şi se dăruiesc publicului. Frumos. Adevărat. Dar incomplet. Artiştii sunt şi orgolioşi. Iar asta implică multe. Multe şi mai puţin plăcute decât hrana pentru suflet, aplauzele care îi răsplătesc şi sacrificiul pe altarul scenei. Ca orice bucătărie, şi culisele sunt mai puţin [...] Citește în continuare
Propuneri, idei, soluții pentru Premiile UNITER, care în ultimii ani au atras mai mult venin decât oricând, din ce în ce mai multe fantezii și frustrări într-o țară mică, dar cu mult talent, cum auzeam observatorii comentând săptămâna trecută – iată ce și-au propus organizatorii dialogului deschis cu Ion Caramitru, președintele UNITER, care a avut [...] Citește în continuare
Într-un text de săptămâna trecută vorbeam despre teatrul independent și despre direcția greșită în care se consumă mare parte din efervescența lui. Pentru că angajările sunt blocate în teatre de ani întregi, pentru că salariile angajaților sunt extrem de mici, pentru că este inflație de absolvenți, într-un cuvânt pentru că multă lume vrea să facă [...] Citește în continuare
