Teatrul Naţional I.L. Caragiale Bucureşti, 18 aprilie 2015. Cupe de şampanie, covor roşu, black tie, rochii lungi, papioane şi atmosferă de gală. Foaierul scânteiază mai luminos ca niciodată, Sala Mare, îmbrăcată în catifea bordeaux, împrejmuită de loji încăpătoare pe trei niveluri, copleşeşte prin eleganţă. Emoţia redeschiderii primei scene a ţării pluteşte în aer, iar zâmbetele [...] Citește în continuare
Cronica
Cronici de teatru
După câteva zile complicate și tulburi, lucrurile au reintrat în normal la Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea. Iar ce s-a întâmplat acolo a arătat, după multă vreme, că solidaritatea de breaslă poate funcționa și poate schimba lucrurile în bine, atunci când identifică un „dușman” comun în afară. Mai complicat e în interior, dar asta [...] Citește în continuare
Proaspăta premieră a Teatrului „Victor Ion Popa” din Bârlad, cu spectacolul lui Radu Ghilaş după celebrul text al lui Vasili Sigarev, „Dureri fantomă”, aglutinează inevitabil varii conotaţii, comparaţii, situări şi situaţii. Şi nu doar fiindcă este un text montat deja, în România, cu ingeniozitate regizorală şi memorabilă abilitate actoricească la, de pildă, Oradea („Phantom Pains”, [...] Citește în continuare
Unora le este dat să afle crucea iubirii. Este lecţia pe care Sorina o primeşte de la Zmeul Zmeilor. Cruce-crucificat – Zmeul-Sorina. Un simbol rezolvat coregrafic, astfel încât relaţia să fie reversibilă. Este una dintre cele câteva imagini superbe ale acestui spectacol. Dan Puric scrie, în caietul program, că Înşir-te mărgărite este: „Un spectacol despre [...] Citește în continuare
„Am primit cartea întâmplător, de la o prietenă dragă. Am citit-o pe nerăsuflate. Nu-mi venea să cred că personajul povestea atât de simplu tot ceea ce a pătimit în viață. Imaginile se desfășurau, în timpul lecturii, în mintea mea, cadru cu cadru, și tot în același timp mă năpădeau senzații din cele mai diferite. Pe [...] Citește în continuare
Semn grafic, element fundamental în geometrie, stare limită de abstractizare a volumului, PUNCTUL reprezintă centrul, originea, focarul. PUNCTUL desemnează deopotrivă puterea creatoare, începutul, dar şi capătul drumului, sfârşitul a toate câte sunt. PUNCTUL a fost – anul acesta – simbol proeminent pentru REFLEX3, Festivalul Internaţional de Teatru de la Sfântu Gheorghe. Organizat de Teatrul „Tamási [...] Citește în continuare
Spectacolul-lectură este o modă mai nouă în teatrul românesc, ai cărui spectatori încă n-au cu adevărat exercițiul acestui gen de lectură publică și de descoperire a autorilor dramatici, care este/ar fi foarte benefică dramaturgiei autohtone. În ultima seară a lunii martie, în pergola Librăriei Cărturești Verona, a avut loc un astfel de spectacol-lectură, după textul [...] Citește în continuare
Lumea zgomotoasă şi vibrantă a scenei, spiritul bonom şi lumina reflectoarelor sunt un tărâm fascinant. Aplauze, faimă, autografe, blitzuri, ţinute elegante, baluri strălucitoare – un peisaj de basm urban în care divele şi starurile eclipsează orice prinţesă, zână sau făt-frumos. O viaţă palpitantă, încununată de glorie. Visul treaz al oricărui artist. La o primă vedere, [...] Citește în continuare
Urmăresc de ceva vreme – poate nu atât de consecvent pe cât mi-aș dori – ce se întâmplă la Teatrul de Artă din București, aflat într-o sală frumoasă, micuță, undeva în zona Izvorul Rece, pe strada Sf. Ștefan. Aș spune că, alături de UNTEATRU, este printre puținele astfel de instituții independente care încearcă să aducă [...] Citește în continuare
Cu toţii iubim copiii. Cu poznele lor, cu fantezia lor debordantă, cu naivitatea şi puritatea lor. Un zâmbet de-al lor ne face să le uităm pe loc boroboaţele. Orice trăznaie se transformă în amintire povestită cu haz peste ani. Sunt frumoşi, iuţi la minte şi la prostioare şi ne dăm în vânt după ei. Sunt [...] Citește în continuare
Perpignan e un oraș din colțul de sud-est al Hexagonului: spre sud urci în Pirinei, spre est cazi în Mediterana, în rest, Franță cât încape. A fost și capitală de regat: Mallorca. Teatrul Arca e parte a Clubului La Scena, parte, la rândul lui, a Bucureștiului teatral grație încăpățânării unui arhitect venit nu de pe [...] Citește în continuare
Ce se întâmplă dacă te împuști în vis și sângerezi în realitate? Cum pot determina evenimentele dintr-o altă lume existența ta concretă? În „Visul unei nopți de vară” regizat de georgianul David Doiashvili, la Teatrul Național din Budapesta Oberon/Theseus se sinucide după o scenă în care joacă ruleta rusească cu Fundulea. Pentru cititorul familiarizat cu [...] Citește în continuare
Se întâmplă atât de rar să vezi comedie bine făcută, comedie adevărată, jucată aproape impecabil, comedie care te face să râzi sincer și să te bucuri că ești la teatru, încât „Dinte pentru dinte” după „Zeul măcelului” de Yasmina Reza, spectacolul lui Cristi Juncu de la Teatrul Național din Târgu Mureș, Compania Liviu Rebreanu, merită [...] Citește în continuare
Punct. Şi de la capăt. Urmând grafica propusă de festivalul Reflex de anul acesta şi explicată de directorul festivalului, László Bocsárdi în caietul program, „Pescăruşul” montat de regizorul Tomi Janežič, copilul teribil al artei regizorale din Serbia, originar din Slovenia, este punctul de intersecţie dintre mai multe perspective în care îl poţi citi pe Cehov. [...] Citește în continuare
