Credinţa e un păcat. Indiferent ce nume poartă şi de dogme. Când credinţa ta nu e şi a celorlalţi, păcătuieşti. Şi trebuie să fii pedepsit. Dacă nu eşti practicant, poţi să crezi în ce vrei tu în pătrăţica ta. Doar să nu vorbeşti despre asta. Şi nu e vorba numai de Dumnezeu – oricare ar [...] Citește în continuare
Cronica
Cronici de teatru
Viața se trăiește pe repede înainte. Pentru că trebuie să ții pasul cu totul, ai tras aer în plămâni și deja numărul populației a mai crescut, poluarea s-a extins, câteva mii de copaci cu siguranță au murit, economia a luat-o razna etc. Ne grăbim să dormim, să ne trezim, să mâncăm, să iubim, ne odihnim [...] Citește în continuare
Imaginaţia este tare ghiduşă. Se joacă pervers cu minţile omului şi festele sale poznaşe dau de furcă uneori logicii şi raţiunii. Pentru un om de teatru, un strop în plus din acest cocktail de vise, fantasme, năstrusnicii şi ludic este un nectar preţios. Dar, ca orice băutură tare, îmbată rapid, seduce definitiv şi, din când [...] Citește în continuare
În seara de 26 aprilie, Mats Ek primea Premiul Europa pentru Teatru și era așteptat pe scena de la Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova și în calitate de dansator, nu numai de coregraf. Din păcate, la conferința de presă din ziua cu pricina, Mats Ek a declarat că din cauza unei pneumonii recente nu [...] Citește în continuare
Anii tulburați de libertate. Primii ani de după Revoluție, când oamenii erau debusolați total, când comunismul care încă ne curgea prin sânge se corcea cu noua lume, care dădea buzna peste România. În anii ’90, griul comunismului începea să se coloreze în culori stridente. În anii ’90, speranțele se nășteau și se năruiau absurd. În [...] Citește în continuare
Geniu şi credinţă. Păcat şi remuşcări. Moarte şi nebunie. Extreme care se atrag, pulsiuni ale cugetului tulburat şi inimi ce palpită într-o căutare sârguincioasă spre perfecţiune şi divin. Între ele două minţi, două voinţe, două vieţi, două piane, o singură miză: nemurirea. Intrarea glorioasă într-o memorie colectivă, dincolo de timp, succesul măsurat nu în aplauze [...] Citește în continuare
Să descrii „Hamlet” înseamnă să descrii lumea. E ceva imposibil… Aşa îşi începea regretatul shakespearolog polonez, profesor universitar şi critic de teatru Andrzej Żurowski eseul dedicat celebrei piese, inclus în volumul „Citindu-l pe Shakespeare”. Remarcabilă prin acuitate şi limbaj, cartea a fost tradusă şi în limba română*, fiind lansată în cadrul ediţiei 2010 – „Constelaţia [...] Citește în continuare
„Este pentru a treia oară când pun în scenă Macbeth, cu un decor diferit și o viziune complet diferită”, spune regizorul Luk Perceval, invitat la Festivalul Internațional Shakespeare de la Craiova cu această a treia versiune a lui „Macbeth”, montată la Baltic House Theatre din Sankt Petersburg. „Textul continuă să mă fascineze pentru că este [...] Citește în continuare
Frumuseţea e banală; perfecţiunea plicticoasă de-a dreptul. Simetria înseamnă moarte. Infinit mai seducător şi mai savuros este urâtul perfectibil. Trăsăturile grosolane, unghiurile strâmbe, materia în starea ei brută, un trup bont în căutarea unui echilibru oricât de instabil e cu mult mai fascinant decât linia perfectă descrisă de frumuseţe. Răul şi urâtul seduc prin mijloace [...] Citește în continuare
De ce îşi împarte Lear regatul? Un adevărat mister shakespearian care a primit atâtea răspunsuri câte montări şi încă alte zeci în plus, dezvoltate în exegeze ale unor oameni serioşi şi conştiincioşi. Un răspuns final şi definitiv nu s-a găsit. Speculaţiile se învârt în jurul aceluiaşi principiu al orgoliului, fie că îl numesc orbire, moft [...] Citește în continuare
Elena Coman, anul III Teatrologie, UNATC București Poate cea mai cunoscută piesă de teatru a tuturor timpurilor rămâne „Romeo si Julieta”. Miza: iubirea. În jurul acesteia se țese pânza atât de firavă a destinului, care leagă și dezleagă relațiile interumane. Geniul shakespearian strecoară în tragica poveste de dragoste a celor doi tineri din Verona picătura [...] Citește în continuare
Elena Coman, anul III Teatrologie, UNATC București Shakespeare – 400. În plin Festival Internațional de Teatru Shakespeare, Craiova se află la confluența dintre istorie și contemporaneitate în plan cultural. „Capitala Olteniei” a devenit în perioada 14-23 aprilie centrul de interes al oamenilor de teatru din țară și din întreaga lume. Acest eveniment elitist continuă tradiția [...] Citește în continuare
Veşnicia nu se măsoară în timp. Nu în treceri fulgurante stă gloria, nu în baloane de săpun ale clipei stă succesul. Timpul, relativ precum ştim că îi stă în fire să fie, e o născocire de care umanitatea din noi are nevoie pentru a se simţi în siguranţă. Geniul, însă, nu are nevoie de cuantificări [...] Citește în continuare
Craiova e un oraş supravieţuitor. A rezistat invaziei sociale a industrializarii, şi-a vindecat fracturile produse de cutremurul din 1977, şi, ciudat de târziu, s-a eliberat de ceaţa paralizantă a anilor ’90, devenind o cetate vie şi contemporană. Frumoase case boiereşti, urme ale bogăţiei unui oraş de negustori, încă rezistă mândre, iţindu-se din cenuşiul comunismului şi [...] Citește în continuare
