Noua premieră de la Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova e cumva stranie, ciudățică, atipică – ar spune mai mult ca sigur un spectator care și-a cumpărat conștiincios bilet (așa cum vom afla mai târziu) și s-a hotărât să-și petreacă seara la teatru. Cel mai probabil nu se aștepta să fie luat prin surprindere, scos [...] Citește în continuare
Cronica
Cronici de teatru
Unul dintre subiectele preferate, „arzătoare, la ordinea zilei”, de la Caragiale încoace, este politica. Această gaură fără fund care ne absoarbe cu voluptate în discuţii interminabile la masa în familie şi ne ţintuieşte cu ochii în televizor la jurnalele de seară sau, de câţiva ani, ne scoate în stradă în miez de iarnă. Ne revoltă, [...] Citește în continuare
Emoţia e greu de strunit şi împachetat în definiţii, parametri şi doze precise. În viaţa de zi cu zi gama de emoţii e oarecum previzibilă – teama de examene, frica de acul seringii, bucuria primei ninsori în copilărie, plăcerea gustului plăcintei scoase din cuptorul bunicii, durerea pierderii cuiva drag şi tot aşa. Pe scenă, însă, [...] Citește în continuare
Am avut cândva (dă-dămult… mai dă-dămult…) o dispută cu Valentin Silvestru legată, ca să zic așa, de procentul de hohot sănătos (ba chiar de prezența sau absența lui) la citirea/ascultarea unui text care s-ar revendica de la noțiunea de umor. Acum, peste timp, am senzația că amândoi aveam dreptate. Totuși, la ce se așteaptă cel [...] Citește în continuare
Poveştile urbane au devenit din ce în ce mai speculate artistic şi sunt urcate când pe scenă, când pe ecranul cinematografului. Dramele de apartament par sursa de inspiraţie cea mai la îndemână pentru scenarii care să ne arate, cu mai mult sau mai puţin umor, cât de trist se trăieşte în spatele uşilor închise. Strada [...] Citește în continuare
Lumea e nebună. Şi noi odată cu ea. A fi sau a nu fi nebun? A fi sau a nu fi normal? De unde şi până unde ţine normalitatea şi unde începe nebunia? Nebun patologic sau nebun, adică altfel decât norma? Bun sau ne-bun? Şi cât de bun poate fi un nebun sau cât de [...] Citește în continuare
Mărturisesc că prima dată am aflat despre oraşul Gheorgheni în adolescenţă, văzând spectacolul şi-apoi citind piesa „Jocul de-a vacanţa” de Mihail Sebastian. Celebra Pensiune Weber era localizată cu exactitate prin vorbele Corinei: Trei sute patruzeci și doi de kilometri de la București, treizeci și șase de kilometri de la Gheorghieni. (Astfel scris şi nu „Gheorgheni” [...] Citește în continuare
Încă persistă ideea că o montare după piesele lui Shakespeare reprezintă un punct de cotitură, o trecere spre un alt nivel, un examen care e bine să fie încununat de un succes demn de a fi luat în seamă. Textele shakespeariene parcă nu sunt și niște povești, ci doar pretexte prielnice pentru a demonstra, a [...] Citește în continuare
Povestea, indiferent de forma în care e spusă, rămâne „drogul” cel mai inofensiv care bucură minţile tot mai contorsionate şi complicate. Felul în care spunem poveşti a evoluat, şi astăzi bunica nu mai trebuie să fie ea însăşi o enciclopedie de snoave şi păţanii ale personajelor fantastice. Poate la fel de bine să deschidă tableta [...] Citește în continuare
„Într-un context alienant și privat de senzorialitate, cauzat de o eră a tehnologiei virtuale, de lipsa educației corporale, de inegalități sociale, rasism, migrație și violență, această metodă privilegiază atingerea, experiențele fizice, înaintea experienței vizuale care domină societatea contemporană” — așa sună descrierea întrevederii pe care o prilejuiește intervenția artistică pentru un singur spectator creată de [...] Citește în continuare
Sintagma „teatru de artă” îi sperie pe mulţi. Le sună cumva pompos şi elitist. Şi atunci, în vânzoleala postmodernă în care e mai important să fii vocal şi încrâncenat pe o idee fixă decât să fii coerent şi sincer, „teatrul de artă” e declarat învechit şi de prisos. De fapt, avem mai multă nevoie de [...] Citește în continuare
Ordinea lumii încă nu a fost întru totul răstălmăcită. Încă nu auzim focuri de armă pe stradă. Încă nu fugim speriați. Încă nu s-a născut frica aceea paralizantă. Nu aici, încă. Este oare războiul atât de iminent precum pare dintr-un loc confortabil și protejat? Trăim într-adevăr doar într-o acalmie iluzorie? Sfârșitul spectacolului „Războiul nu a [...] Citește în continuare
Răsărit pe malul Dunării ca port al unei Românii prospere, eminamente agricolă, disputându-şi mereu întâietatea într-o relaţie bipolară cu vecina Brăila, Galaţiul şi-a dobândit importanţa odată cu cenuşiul siderurgic al industrializării socialiste. Dar socialismul, pe lângă multe rele, avea şi câteva bune: prin strategia culturală a vremii, fie ea şi propagandistică, oraşul muncitoresc şi-a păstrat [...] Citește în continuare
La cea de-a V-a ediție, organizatorii FEST(in) pe Bulevard și-au propus să introducă pe lângă secțiunea deja cunoscută, Bulevardul Comediei, și una dedicată crizei adolescenței, în cadrul căreia a fost selectată o gamă largă de spectacole din România și din străinătate. Ce subiecte îi preocupă pe adolescenți? Cum îi putem aduce la teatru? Care este [...] Citește în continuare
