Cronica

Sunt oameni atât de vulnerabili, încât sunt îngenuncheați și de cele mai mici furtuni trecătoare; sunt oameni prăbușiți care renasc din propriul hău în care s-au pierdut și sunt oameni care poartă în ei puterea de a-și vindeca durerile inimaginabile ale sufletului și trupului. Nu avem toți aceeași rezistență în fața a tot ceea ce [...] Citește în continuare

Cronica

Am devenit comozi şi superficiali. Ca într-o glumă proastă, am permis cu bună ştiinţă ca aleatoriul să ne devină principiu de viaţă. Totul e facil, ne lăsăm sufoaţi de consumabile pe care le stoarcem până la ultima picătură, când de fapt noi suntem cei excedaţi de o realitate în care nimic nu mai durează mai [...] Citește în continuare

Cronica

Tristețea nu este întotdeauna rezultatul micilor neîmpliniri, necazuri sau supărări. Tristețea se naște și din cauza bucuriilor trecutului și din imposibilitatea și neputința de a le retrăi aici și acum. Cele mai puternice melancolii/nostalgii apar în momentul prezentului care nu se poate lepăda de trecutul pe care îl idealizează, ca pe un fel de standard [...] Citește în continuare

Cronica

Râsul e terapeutic. Dar şi îngraşă. Ca orice lucru bun care nu e neapărat şi imoral. E bine să râdem. Cât mai des şi cât mai motivat. Se spune că oamenii cu un simţ al umorului dezvoltat sunt inteligenţi. Înseamnă că suntem o ţară tare deşteaptă. Nu pierdem niciun prilej de băşcălie, suntem primii la [...] Citește în continuare

Cronica

Da, trăim într-o lume schematizată, rece, stereotipată, disfuncțională, în care incomunicarea face regula, o lume absurdă și depersonalizată. Nu mai e de mult niciun secret pentru nimeni. Iar teatrul ultimului deceniu e din ce în ce mai preocupat să arate asta și numai asta. Din această categorie/trend face parte și textul lui Falk Richter „Complexitatea [...] Citește în continuare

Cronica

În repezeala nou-născută a zilelor grăbite numite prezent, noul cu orice preţ a devenit o virtute. Inovaţia e la mare căutare şi se însoţeşte de cele mai multe ori cu factorul „wow”. Dacă mai şi şochezi, atunci chiar că ai toate şansele să dai lovitura. Prefixul preferat „re” se împăunează în faţa tuturor experimentelor cu [...] Citește în continuare

Cronica

Anul acesta, la Teatrul „George Ciprian” din Buzău s-a organizat o altfel de ediție a obișnuitului festival de teatru, una dedicată unei teme universal valabile, foarte generoasă, fascinantă și fragilă deopotrivă: iubirea. Sub genericul oficial care poate servi drept îndemn, dar și drept laudă – „Buzău iubește teatrul” – publicul a putut viziona spectacole din [...] Citește în continuare

Cronica

Există comedii care îi provoacă spectatorului un râs feroce, care duce până la schimonosirea totală, există și comedii care smulg zâmbete împovărate de tristețe, comedii care doar crispează prin superficialitatea lor, comedii la care nu știi cum să reacționezi, căci îndată ce-ți arcuiești gura cazi în tragicomic. Dar există și acele comedii pe care îți [...] Citește în continuare

Cronica

Ne plac extremele. Din ce în ce mai mult marginalul acaparează teren preţios şi se insinuează în centrul existenţelor noastre tot mai contorsionate. Sportul extrem, muzica ascultată cu volumul împins la extrem, viaţa trăită la extrem. Echilibrul aproape că a devenit un termen caduc şi folosit doar în discuţii despre spiritualitate. Toţi căutăm bezmetici cool-ul [...] Citește în continuare

Cronica

Există oare vreun om care să–şi fi dat seama vreodată ce-i aceea viaţa, atâta timp cât o trăieşte… ce înseamnă fiecare, fiecare minut? Întrebarea este retorică, iar replica – de-o simplitate incredibilă, aproape năucitoare. Rostită pe scenă, însă, capătă întreaga profunzime a vieţii şi a morţii, a teatrului şi a iubirii, a bucuriei de a [...] Citește în continuare